Bijuterii fără vârstă

Edward al VIII-lea al Angliei a abdicat de la tron şi s-a căsătorit, în 3 iunie 1937, cu americanca, de mai multe ori divorţată, Wallis Simpson, care a obţinut titlul de Ducesă de Windsor, devenind unul dintre simbolurile stilului glamour, înaintea Prinţesei Grace de Monaco şi a lui Lady Diana. A rămas celebră prin eleganţă, dar şi prin bijuteriile sale de poveste. Ducele a „acoperit-o” în aur, briliante şi pietre scumpe în fiecare moment al vieţii lor. Bijutierul preferat al Ducelui de Windsor era Cartier şi de la el acesta a achiziţionat brăţări, inele, broşe, utilizând gemele colecţiei personale. În 1940, Ducele i-a dăruit o broşă în formă de flamingo, acoperită cu diamante, safire, smaralde, rubine, desenată special pentru ea de Jeanne Toussaint, şeful departamentului parizian de haute-joiellerie. Să ne amintim că în 1847 François-Louis Cartier a preluat atelierul de bijuterii al maestrului sau Adolphe Picard, iar în 1853 deschidea primul magazin Cartier. La numai 6 ani de la deschidere, „Cartier” devine unul dintre cele mai renumite magazine din Paris. Odată cu preluarea afacerii de către cei trei fii ai săi are loc şi extinderea companiei la nivel internaţional. Casa „Cartier” devine în scurt timp una dintre cele mai renumite pe plan internaţional. În 1902 regele Eduard al XVIII-lea oferă Casei Cartier titlul de „Bijutier al Regilor şi Rege al Bijuteriilor”, urmând ca în 1904 să primească primul brevet regal, devenind astfel singurul furnizor al casei regale din Anglia.

Colane de poveste şi zoo de briliante

Ornament de corsaj, semnat Rene Lalique

De multă vreme, oamenii credeau în virtuţile magice ale animalelor-bijuterii. Egiptenii, de exemplu, în secolul al IV-lea î.Ch., foloseau gemele în formă de scarabeu ca amulete şi şarpele cu coada mobilă. Ei au împodobit scarabeul cu email şi aur, la fel şi rândunelele şi albinele. Cocoşul de munte reprezenta simbolul continuei reîntoarceri, devenind astfel o emblemă a dragostei eterne. Animale şi insecte au fost reproduse de către bijutieri, de-a lungul secolelor, adaptate modei şi, bineînţeles, gustului diferitelor ţări. În perioada barocă se realizau figuri mitologice sau fantastice precum dragoni, unicorni, cu perle preţioase de forme neregulate, numite baroce. La sfârşitul secolului al XVII-lea, în Franţa, au apărut cerceii în formă de fluture sau agrafele pentru păr care reproduceau păsări sau lebede. Dar, în special în secolul al XVIII-lea, epoca victoriană a introdus orice gen de animal în catalogul bijuteriilor. Era perioada când Regina Victoria a primit de la logodnicul său un inel în formă de şarpe, cu briliante, smaralde, dar şi alte reptile, decorate cu turcoaze caboşon şi briliante, transformate în inele, brăţări, coliere pentru nobilele doamne britanice. Chiar şi insectele, destul de puţin iubite, au fost reproduse: viespi, albine, care erau şi simbolul lui Bonaparte, libelule, scarabei, melci au fost transformaţi în diferite ornamente atât pentru rochii, pălării, dar şi agrafe de păr. Cei mai iubiţi erau fluturii, ale căror aripi puteau fi împodobite cu pietre preţioase colorate, aur şi briliante. O agrafă de păr reprezentând o viespe, creată de „Casa Lalique” în 1889, din aur, opal şi diamante, a încântat numeroase doamne, iar astăzi se află la Muzeul de Arte Decorative din Copenhaga. La sfârşitul secolului al XIX-lea apar bijuterii şi în formă de păsări, lebede, peşti, licurici, aceştia din urmă considerându-se că poartă noroc pentru că erau simbolul unei căsătorii fericite. Mult admirate în Anglia erau animalele care aminteau de vânătoare, precum vulpile, gâştele, iepurii, acvilele, bufniţele, transformate atât în broşe, cât şi în ace de păr.

Broşă Lalique din colecţia Gulbenkian

Şi bijuteriile „Art Nouveau” s-au inspirat din formele naturii şi animalelor, reproducând în special libelule şi păuni. O broşă creată de Cartier în forma unei bufniţe, cu aur, turcoaze, ametiste şi briliante, în anii ’70, în stilul Art Nouveau, este de o frumuseţe uimitoare. René Lalique a revoluţionat în primii ani ai secolului XX arta bijuteriilor animaliere. Marele designer francez a manifestat o predilecţie pentru păun şi cocoş, ornându-le ciocurile, aripile şi pieptul cu pietre preţioase. Printre creaţiile celebre să amintim „Hirondelle”, ornament pentru corsaj, creat în 1887 de Cartier, care a fost purtat de Sarah Bernhardt şi a intrat apoi în posesia bogatului colecţionar armean Calouste Gulbenkian, în al cărui muzeu se află şi acum. În 1889 a figurat trei păsări în diamante, iar pentru „Casa Boucheron”, un ac în formă de fluture cu aripile din briliante. Lalique era un mare iubitor al naturii şi recrea din pietre dure colorate, opal, piatra lunii, jad şi alte geme preţioase, în tonuri de albastru şi verde, cu safire şi smaralde, emailuri translucide şi cloisonné-uri, diademe şi sticle de parfumuri, utilizând şi „pastă de sticlă” translucidă şi fildeş sculptat.

Tiară Lalique din colecţia Gulbenkian

În secolul al XIX-lea, bijuteriile animaliere erau cunoscute că aduc noroc. Tema era clasică, dar ea era filtrată, traversând stilurile, special pentru femeia căreia îi era destinată. Splendide, brăţara şi inelul în formă de şarpe desenate de Alphonse Mucha pentru celebra Sarah Bernhardt. Impresionant şi colierul realizat de Casa „Cartier” în 1975 pentru actriţa mexicană Maria Felix, o pereche de crocodili în aur, cu peste 1.000 de diamante galbene, cu smaralde şi rubine caboşon, bijuterie desenată de Gabriel Raton, care a creat apoi pentru divă un colier în formă de şarpe, cu 2.473 de diamante, şi o pereche de cercei în aur galben şi turcoaze. Americanca Barbara Hutton a achiziţionat în 1961 o brăţară şi o pereche de cercei în formă de tigru, în aur, diamante albe şi galbene, cu coada articulată. Designerul cel mai iubit al divelor de la Hollywood, precum Gloria Vanderbilt şi Diana Vreeland, legendara directoare de la „Harper’s Bazaar”, a fost însă, fără îndoială, americanul David Webb (1925-1975). Jacqueline Kennedy achiziţiona de la el mici bijuterii în formă de animale pe care le oferea şefilor de stat în vizită la Casa Albă. Uimitoare sunt „Frog” în aur, smaralde şi rubine, „Dog’s Head” şi brăţara „Chimera” în cristal de rocă, rubine şi diamante.

Broşă cu două păsări realizată de David Webb pentru Tiffany

Animalele mitologice s-au bucurat întotdeauna de un deosebit succes. Să ne aducem aminte că Richard Burton a cumpărat de la „Tiffany” un delfin în platină, bătut în diamante, smaralde şi safire, de neegalat, pentru Liz Taylor. Celebru este şi unicornul desenat de Jean Schlumberger (1907-1987) pentru „Tiffany”. Designerul francez care realiza creaţiile de bijuterii pentru Elsa Schiaparelli, dar şi pentru Tiffany, a creat fluturi, peşti, meduze şi păsări cu geme rare. Bijuteria sa preferată era „Bird on the Rock”, o broşă reprezentând o pasăre aşezată pe un gigant diamant galben de 128,54 carate. Preţioase sunt şi bijuteriile create de Pierre Sterlé (1905-1978), care între anii ’40 şi ’60 a realizat elegante piese pentru case precum „Boucheron”, „Chaumet”, inspirate de natură, în stilul său de neconfundat. Marca sa de fabrică era „firul îngerului”, din aur care părea o plasă lucrată de mână.

Dar şi lumea marină a fost un model de inspiraţie pentru bijutieri. Enrico Serafini (1913-1968) a fost răsplătit cu „Diamonds International Award” pentru un peşte din aur, smaralde şi briliante care dădea senzaţia că îşi mişcă solzii, coada, capul. „Van Cleef &Arpels” a creat un alt peşte din aur şi lapis-lazuli care a uimit prin frumuseţea şi ingeniozitatea sa, „Boucheron”, în anii ’50, o brăţară cu cap de peşte şi solzi din aur, rubine şi briliante, iar „Tiffany”, în 1965, o originală broşă în formă de meduză, cu corpul în caboşon şi tentaculele din aur şi ametist.

Cercei în formă de papagal, cu briliante, rubine şi smaralde

Fantezia bijutierilor a inclus şi iubitele animale domestice, precum caii, pisicile, câinii, alături de papagali sau broaşte ţestoase, lucrate cu multă fineţe din pietre preţioase. Datorită lor, Casa „Frascarolo&C”, o mică întreprindere, obţine un succes extraordinar între 1967 şi 1971 cu o bijuterie realizată de sculptorul milanez Renzo Basini. Toate aceste bijuterii aveau o deosebită mobilitate, ceea ce le conferea valoarea. Suprafeţele erau emailate la foc, aurite şi încrustate cu diamante şi pietre colorate. Tigri şi pantere, lei şi gheparzi dădeau un aer de eleganţă doamnelor. Nu înspăimântau, doar seduceau.

Adjudecat!

Cercei cu briliante, safire şi platină Van Cleef&Arpels ce i-au aparţinut lui Elisabeth Taylor

În 3 aprilie 1987, la Casa Sotheby’s din Geneva au fost puse în vânzare pentru prima dată bijuteriile lui Wallis Simpson,cumpărate pentru un total de 60 de milioane de euro. A fost adjudecat cu acest prilej şi celebrul briliant al lui Elisabeth Taylor pentru suma de 680.000 de euro, o broşă realizată de Casa „Cartier”, reprezentând un flamingo.

Bijuterie Van Cleef&Arpels din expoziţia de la New York

20 de bijuterii ale Ducilor de Windsor au fost, de asmenea, vândute la licitaţia Casei Sotheby’s, Londra, din 30 noiembrie 2010, totalizând 39,5 milioane de euro. Se distinge o „Pasăre Flamingo” din platină, cu diamante, rubine, smaralde şi safire, ce i-a aparţinut Ducesei de Windsor, adjudecată la Londra pentru 1.980.000 de euro. O broşă în formă de scarabeu, din 1926, în culoarea cobaltului, cu safire, aparţinând soţiei lui Cole Porter, a fost achiziţionată pentru 205.000 de euro. Preţuri mari au fost obţinute pentru creaţiile lui „Lalique”. Un pandantiv reprezentând un peşte din aquamarin şi briliante a fost adjudecat pentru 190.000 de dolari, la Casa Christie’s de la New York. Rezultate bune şi pentru bijuteriile familiei „Schlumberger”, o broşă în formă de meduză, desenată de Tiffany în 1965, fiind achiziţionată pentru 71.000 de euro. Aceeaşi cifră pentru o brăţară cu cap de leu, semnată de David Webb, cu diamante, safire şi smaralde, propusă de Christie’s din New York, în 15 iunie 2010. În schimb, un inel creat de „Frascarolo”, cu email şi rubine, nu a obţinut decât 1.500 de euro.

Cu suma de 5,4 milioane de euro, renumita brăţară „Panthère” a lui Cartier, din 1952, a stabilit două recorduri şi cifra cea mai înaltă pentru o bijuterie a casei. Corpul felinei, complet articulat, este în întregime acoperit de briliante şi diamante.

Creaţiile Van Cleef&Arpels, purtate de regine şi dive de la Hollywood

Tiara purtată de Prinţesa Grace de Monaco

Expoziţia „Set in Style: The Jewelry of Van Cleef & Arpels”, cuprinzând bijuteriile Casei „Van Cleef&Arpels”, este găzduită din 18 februarie până în 5 iunie la „Smithonian’s Cooper-Hewitt Design Museum” din New York. Sunt expuse peste 300 de obiecte: coliere, cercei, broşe, brăţări, dar şi accesorii de modă şi obiecte de artă.

Bijuteriile Van Cleef&Arpels nu aparţin timpului. Expoziţia este axată pe două teme diverse: inovaţie şi transformare, modă şi celebritate. Ea se deschide cu o mică tabacheră, datată 1858, pe o masă elegantă, care şi astăzi ar trezi uimirea în oricare dintre magazinele în care ar fi expusă. Faima acestor bijuterii se măsoară şi prin numele divelor care le-au purtat: Marlene Dietrich, Elisabeth Taylor, Eva Peron, Jaqueline Kennedy Onassis şi Maria Callas. „O coroană cu parură a fost purtată în prima zi a căsătoriei Carolinei de Monaco şi prin aceasta muzeul a dorit să aducă un omagiu principesei Grace Kelly”, titra cotidianul „America 24″. Fascinantă şi brăţara gen jartieră, ce i-a aparţinut actriţei Marlene Dietrich, creată din diamante, rubine şi platină, sub aceeaşi semnătură, pe care a purtat-o în pelicula „Stage Fright” regizată de Alfred Hitchcock. O brăţără din platină, smaralde şi diamante, gen manşetă, ce poate fi transformată în colier, i-a aparţinut lui Daisy Fellows, redactor-şef al revistei „Harper’s Bazaar”, moştenitoare a producătorilor maşinii de cusut Singer, căsătorită cu un văr al lui Winston Churchill. Piesa se află acum într-o colecţie privată. Inele având deasupra fluturi în aur alb şi diamante dau senzaţia că parcă vor să zboare. Scarlett Johansson apare pe coperta unei importante reviste de modă cu cercei „Socrate”, reprezentând 12 flori înlănţuite, totalizând 6 carate de diamante. Regizoarea Sofia Coppola a purtat, de asemenea, o brăţară a Casei pentru prezentarea la Cannes a filmului său „Maria Antoaneta”.

Braţara-jartieră purtată de Marlene Dietrich

Casa franceză „Van Cleef&Arpels” a fost fondată în 1906 de fraţii Julien, Louis, Charles Arpels şi de cumnatul lor Alfred Van Cleef. Toţi cei patru erau descendenţi de bijutieri sau dealeri. Una dintre invenţiile majore ale Casei a fost tehnica de montare a pietrelor preţioase. Stăpânirea ei cere multă îndemânare şi un ochi de specialist în şlefuirea pietrelor preţioase. Spre a se îmbina perfect acestea trebuie tăiate cu maximă precizie, iar efectul de câmp continuu se poate obţine doar cu pietre de nuanţe identice. Renumite sunt şi accesoriile realizate de această casă precum tabachere, cutii de pudră, brichete, etuiuri pentru ruj. O altă invenţie au fost obiectele ce se transformă în alte obiecte: de pildă, un colier cu pandantiv ce se metamorfozează în broşă poartă pecetea aceleiaşi case. Broşa, numită „Walska”, este în formă de pasăre, cu diamant tăiat în briolette (de circa 95 de carate), cu aur galben, safire, diamante albe şi galbene. Aripile păsării sunt detaşabile şi pot fi purtate ca cercei, în timp ce coada devine o broşă la fel de încântătoare, iar de ciocul păsării este suspendat un pandantiv. Inventate în timpul Marii Crize din anii ’30, giuvaerurile transformabile sunt la mare căutare şi astăzi. Bijuteriile acestei Case au făcut istorie, fiind purtate de regine, nobile doamne şi dive de la Hollywood.

Celebra broşă Walska

În expoziţie poate fi admirată şi o mare varietate de bijuterii sub formă de fluturi, cu aripile în aur şi nestemate. „Sunt şapte ani de când mă gândesc să organizez această expoziţie într-un muzeu”, povesteşte curatoarea Sarah Coffin.

Vizitatorul pătrunde în această lume fermecată, bazată pe faimosul brevet „serti mystérieux”, care permite de a încastra mici pietre fără să se distingă lucrătura.

Nu poţi să nu admiri „Pasărea Paradisului”, rară şi preţioasă, care permite un perfect echilibru între linii curbe şi volume, cu cele două safire în care parcă se reflectă nota veselă a cântecului de dragoste al magnificei păsări. „Piatră vrăjită – piatră preţioasă –- esenţă cerească – picătură cerească a transformării. Vraja ta a creat Soarele, vraja ta a creat Pământul…”, spune o incantaţie mayaşă. Ea poartă privitorul către sferele înalte, de un albastru sublim, dincolo de munţi, dincolo de pădurile Noii Guinee sau Australiei. Aceste culori încântătoare duc vizitatorul către o lume paradiziacă, cu pietre minunate care îşi etalează splendorile ca un omagiu adus frumuseţii feminine.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.