Diadema regăsită

Se credea că a fost vândută, demontată, uitată. Totuşi, în seara dineului de gală prilejuit de aniversarea a 40 de ani de domnie a Margrethei de Danemarca, în ianuarie, diadema de diamante a reginei Frederika a Greciei a scânteiat în mii de străluciri, în părul prinţesei Marie-Chantal.

A fost nevoie numai de o secundă ca toate privirile să se întoarcă spre soţia prinţului Paul al Greciei. În părul blond al prinţesei Marie-Chantal scânteiau sute de diamante montate într-o voluminoasă diademă. Prinţesa o purta pentru prima dată, dar bijuteria nu era necunoscută. Dispăruse chiar de aproape o jumătate de secol.

Ultima care o purtase, în anii '60, a fost regina Frederika a Greciei. Spre deosebire de celebrele paruri cu smaralde şi rubine, "bijuteriile Coroanei" ale Casei Regale a Greciei, care sunt purtate întotdeauna de regina Anne-Marie, această diademă face parte din bijuteriile personale ale reginei Frederika. Prima ei apariţie a avut loc la sfârşitul secolului al XIX-lea, în vremea în care prinţul moştenitor, Constantin al Greciei, s-a căsătorit cu prinţesa Sophie de Prusia, sora împăratului Wilhelm al II-lea, care a devenit regina Greciei în 1913. Diadema a fost cadoul ei de nuntă. Nimeni nu ştie cine i-a oferit bijuteria. Mama sa, împărăteasa văduvă a Germaniei? Fratele ei? Socrii, regele George şi regina Olga a Greciei? Familia regală a Prusiei era renumită pentru zgârcenie, iar Wilhelm al II-lea n-a fost chiar entuziasmat de căsătoria surorii sle cu un prinţ ortodox. Varianta unui cadou din partea familiei greceşti pare mai plauzibilă. Sophie va purta această bijuterie toată viaţă, asortându-i multiple şiraguri de perle. La moartea ei, în 1932, a lăsat-o moştenire celui mai tânăr fiu, Prinţul Paul, care avea să i-o ofere, şase ani mai târziu, cadou de nuntă, soţiei sale, Frederika de Hanovra. Pasionată de bijuterii, întotdeauna somptuos împodobită, Frederika a purtat-o timp de aproape 30 de ani.

Marie-Chantal cu tiara de diamante a reginei Frederika

Ultima oară ea a arborat-o în public în 1964, la balul organizat în preziua căsătoriei fiului ei cel mare, regele Constantin, cu prinţesa Anne-Marie a Danemarcei. După trei ani se petrecea lovitura de stat a coloneilor care a pus capăt monarhiei greceşti. În exil, regina Frederika n-a mai avut ocazia să poarte diadema favorită, care a dispărut, fără îndoială, într-un seif din Elveţia, Italia sau Anglia. Ea n-a reapărut la moartea reginei, în 1981, şi nici celelalte bijuterii, exceptând un pandantiv cu rubine şi diamante purtat de fiica sa cea mare, regina Sofia a Spaniei. Cum regina Frederika vânduse câteva obiecte preţioase către sfârşitul vieţii, cum ar fi o tabacheră decorată cu diamante, provenind din colecţia lui Frederic al II-lea de Prusia, a apărut zvonul că diadema ar fi fost şi ea vândută. Apariţia la Casa Christie's, în 2003, a unui safir de 478 de carate, provenind tot de la regina Frederika, a acreditat ipoteza.

Reginele și bijuteriile lor cu smaralde, safire și diamante

Totuşi, diadema a rămas în proprietatea familiei regale. Regele Constantin şi regina Anne-Marie au împrumutat-o, oare, nurorii lor? Sau este vorba despre un dar de familie, ca urmare a afirmaţiilor reginei Frederika, despre care s-a spus că ar fi dorit ca bijuteriile sale să revină într-o zi soţiei nepotului ei Paul? Nimeni nu ştie. Prinţii, domnitori sau nu, nu obişnuiesc să comenteze subiecte atât de sensibile cum sunt cele legate de bijuteriile lor. Regina Frederika mai avea o diademă, aproape la fel de mare, din perle şi diamante, ce putea fi purtată şi ca un colier. Aceasta n-a mai reapărut până astăzi.

Culisele colecţiei Moulin Rouge

Colier, brățări și clutch de la On aura tout vu

Din 1889, Moulin Rouge simbolizează feminintatea à la française, chicul parizian care a hrănit atâtea vise.

Casa de modă "On aura tout vu", creată în 1998, care şi-a propus, prin creatorii săi, bulgarii Livia Stoianova şi Yassen Samoilov, să fie "surprinzătoare şi diferită", a dezvoltat, începând din 2009, o linie de bijuterii şi accesorii, intitulată, "Moulin Rouge by «On aura tout vu»", inspirată din podoabele dansatoarelor de cabaret şi caracterizată prin farmec, eleganţă şi un strop de impertinenţă.

Trend Me

După "Enchantement", cei doi creatori au imaginat pentru Moulin Rouge colecţia "Mistinguett", lansată în magazine în decembrie 2011. Pentru cele opt piese Art Deco propuse, amestecul subtil de cristale Swarovski cu nuanţe galbene şi umbre argintii reflectă lumina şi pune în evidenţă delicateţea pielii. Inspirată de formele epurate, arhitecturale ale acestui stil apărut la Paris în anii nebuni '20, în care toate privirile erau întoarse către Parisul ce strălucea ca un uriaş cristal ce lumina nopţile. Mistinguett, extravagantă, impertinentă, spontană şi plină de contradicţii, a domnit, între 1925 şi 1929, peste "Moulin Rouge", peste Paris, peste aspiraţiile franţuzoaicei emancipate. Astăzi, ca şi ieri, spectacolul de la "Moulin Rouge" este, de la început până la sfârşit, o "Feerie" cu costume somptuoase, diamante, pene, bijuterii...

Moulin Rouge

În anii '20, liniile devin geometrice, piesele de podoabă sunt tratate sculptural, iar, ca noutate, sunt inspirate din viaţa contemporană. Bijutierii sunt stimulaţi de progresul ştiinţei, glorifică mecanica, şuruburi şi vilbrochenuri devin bijuterii, competiţiile sportive, jazzul devin surse de inspiraţie care dictează linia bijuteriilor, dar şi a tabacherelor, casetelor de toaletă, acesoriilor femeii emancipate a epocii. Materialele se modernizează şi ele. Aurul alb şi platina încep să fie înlocuite cu argint, metal nichelat sau cromat, apoi cu oţel inoxidabil, aluminiu, lac. Se înmulţesc pietrele semipreţioase, ca ametistul , topazul, citrinul, brăţările şi inelele sunt sculptate în cristal de stâncă şi alte pietre dure.

Brățară

Bijuterii spectaculoase, din platină şi briliante "cu combinaţii şi transformări", în forme avangardiste, create de firme ca "Boucheron", "Cartier", "Mauboussin", "Van Cleef & Arpels", pot fi purtate într-o mulţime de feluri diferite.

Dar... cine era Mistinguett? Jeanne Bourgeois s-a născut la Enghien-les-Bains în 1875 şi a devenit, luându-şi succesiv numele de Miss Helyett, Miss Tinguette şi în sfârşit Mistinguett, cel mai popular star francez, icoana Franţei şi a pariziencei prin excelenţă, artista cel mai bine plătită din lume, în acea epocă.

Colecție Moulin Rouge alb și roșu

A debutat la 18 ani, pe scena de la Casino de Paris, cântând "Je suis la môme du Casino, fraîche comme un coquelicot...". Apare, în postura de cântăreaţă comică la Eldorado, ştiind să ascundă lipsa unei voci de scenă prin comedie, o mimică unică şi paşi de dans. Publicul începe s-o iubească. Avea un temperament vulcanic, fără a fi nici deosebit de drăguţă, nici foarte dotată din punct de vedere artistic. Şi-a construit un stil original şi excentric. Veselă, francă, insolentă, cu un spirit efervescent, adora să facă publicul să râdă, scena era universul, casa sa, raţiunea ei de a exista.

Sheherazade

După un turneu internaţional, a obţinut primul contract la Moulin Rouge, în spectacolul "La Revue de la Femme", care a consacrat-o. Devine un star, este remarcată de prinţi şi de regi, cum ar fi Edouard al VII-lea. A urmat întâlnirea cu Maurice Chevalier, ajuns la Moulin Rouge ca spectator. A strălucit pe scenă, apoi a cântat special pentru el melodia lui Jacques Charles, "Mon homme". "L-am învăţat ce înseamnă music-hall... Femei, pene, oameni. Nu este nimic şi este totul. Este viaţă. Trebuie să ştii mai întâi să râzi şi apoi să dansezi, să cânţi, să plângi... să te faci iubit. Cu regii sunt o regină. Cu midinetele sunt midinetă. Cu spectatorii sunt artistă", declara Mistinguett.

Brățară pentru mireasă

Întoarsă dintr-un turneu în America a descoperit noua revistă a lui Jacques Charles de la Moulin Rouge, "New York Montmartre", de o modernitate care transforma în antichităţi toate celelalte reviste pariziene. A fost angajată de director conducător al revistei, vedetă americană a spectacolului şi codirectoare a localului. În această calitate s-a ocupat de toate aspectele artistice, de la balet la costume, decoruri, muzică, reuşind crearea celei mai fastuoase şi mai bogate reviste de până atunci, "La Revue Mistinguett!". Tot Parisul alerga s-o vadă. Au urmat "Ça c'est Paris!", în 1926, cu melodia de neuitat "Paris est une blonde, Paris reine du monde..." şi "Allo Ici Paris", în 1929.

Colier roșu

Din 1910, a înţeles importanţa publicităţii şi a devenit de neocolit în ştirile de actualitate. A abordat toate inovaţiile, toate experimentele, de la scuter la hidroavion. A apărut pe scenă până la 75 de ani. Ultima ei revistă, "Paris s'amuse", montată în 1949 a ţinut afişul timp de nouă luni. Este considerată şi astăzi "Regina Music-hall-ului".

The queen diamond doll

"Pentru a reuşi nu este de ajuns talentul", scria în memoriile sale. "Ştiam să folosesc toate prilejurile pentru a face să se vorbească despre mine. Trăiam cu maximum de intensitate, cu piciorul apăsat pe acceleraţie până la capăt. Şi totul se învârtea în jurul meu ca pe o pistă de aerodrom. Este greu să joci 24 de ore din 24. Nu ştiu dacă, în fond, eram fericită. Jucam".