În decembrie 2015, ministrul Sănătății Patriciu Achimaș Cadariu, în scurta sa trecere pe la minister, anunța cu surle și trâmbițe demararea unui program care urma să ajute medicii de familie de la sate să realizeze investigații imagistice prin telemedicină. Se pare însă că de acest proiect s-a cam ales praful, având în vedere că fiecare medic a primit echipamente de 15.000 de euro, dar softul sistemului nu este folosit.
Contractul, în valoare de aproape 14 milioane euro, finanțat din fonduri UE nerambursabile și fonduri bugetare, a fost câștigat în urma unei licitații deschise organizate de Ministerul Sănătății. Potrivit caietului de sarcini, programul ar fi trebuit să demareze în luna decembrie a anului 2015.
Practic, medicul de familie se duce acasă la pacient cu aparatele după el sau îl consultă la cabinet. Rezultatele analizelor le încarcă, apoi, pe platformă. Aici, orice medic specialist disponibil (cu competențe în cazul respectiv) poate să interpreteze analizele și să ofere, astfel, o consultație la distanță. Aceasta înseamnă că, spre exemplu, un pacient dintr-un sat izolat din Deltă poate fi supravegheat sau i se poată ajusta doza de medicamente, fără să mai fie nevoit să meargă, de fiecare dată, cu barca până la Spitalul Județean din Tulcea, ci să vină medicul la el cu o trusă mobilă.
Proiect-pilot pentru patru județe
Procedura de telemedicină este simplă: medicul de familie se deplasează la domiciliul bolnavilor cronic, face o investigație, iar rezultatele sunt interpretate în timp real de un specialist dintr-un spital de la oraș. Sistemul funcționează perfect în multe țări din Europa, dar nu și la noi. Procedura trebuia să se aplice într-un proiect-pilot în județele Galați, Tulcea, Brăila și Constanța, unde 198 de medici de familie și 510 de medici specialiști au fost instruiți de responsabili din Ministerul Sănătății pentru a ști cum să folosească eficient programul. Fiecare medic de familie a primit o trusă mobilă cu ecograf, electrocardiograf, monitor de funcții vitale, analizor. În același timp, spitalele județene din județele Brăila, Galați, Tulcea și Constanța au primit 42 de computere desktop, 42 de surse de tip UPS, 42 de web-cam-uri, 42 de seturi căști cu microfon. Bolile cronice vizate sunt diabetul zaharat, afecţiunile cronice cardio-vasculare, afecţiunile cronice ale aparatului respirator, afecţiunile cronice ale aparatului urogenital, afecţiunile cronice endocrine, afecţiunile cronice psihiatrice, insuficienţa renală cronică în dializă, ciroza hepatică, boala Parkinson, poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, artrita juvenilă, boala cronică de rinichi – faza de predializă.
„Nu există normele de aplicare“
Dar medicii de familie din județele menționate nu s-au întâlnit niciodată cu specialiștii de la spital, iar cei care au avut cel mai mult de suferit au fost, evident, bolnavii, care ar fi putut scuti zeci de kilometri până la spitalele din oraș pentru a face niște investigații. Dorin Popov, medic de familie, spune că legătura dintre medicii de familie și specialiști nu s-a făcut pentru că nu există normele de aplicare, iar softurile nu sunt complete. „Multe consumabile, deloc ieftine, au expirat încă de la sfârșitul anului trecut. Mai rău este că sunt oameni bolnavi, oameni bătrâni, care trebuie să meargă zeci de kilometri la oraș, la spital, să facă niște investigații, când am putea să avem aici totul“, spune Popov.
Potrivit unor surse din Ministerul Sănătății, sistemul este funcțional. „Deocamdată însă, nu poate fi folosit. Nu există norme de aplicare care să stabilească cum se vor deconta consultațiile de specialitate. Există în continuare discuții între Ministerul Sănătății și CNAS. Nu s-a stabilit nici acum cine le va deconta sau cât de multe analize pot face acești medici de familie și în ce sume se pot încadra. Și multe alte detalii. Nu știu sigur nici dacă softul este pus la punct“, a declarat sursa citată.
Promisiunile sunau bine
„Acest proiect se încadrează într-unul dintre conceptele care definesc și guvernarea noastră, respectiv medicina centrată pe pacient. Scopul este de a veni noi către pacient, nu de a-l purta peste munți și văi, ci de a putea să-i oferim o medicină de calitate, acolo unde are domiciliul, iar acest proiect tocmai acest lucru îl realizează. Numărul mare de medici implicați și numărul mare de potențiali pacienți cred că îl recomandă întru totul“, declara Achimaș Cadariu în luna decembrie a anului 2015.
Declarațiile sale erau completate de directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, generalul Marcel Opriș, care, la aceeași dată, afirma că STS a răspuns nu doar de asigurarea condițiilor tehnice de găzduire ale sistemelor, ci s-a implicat și în derularea achiziției. El a apreciat că prin acest proiect va crește și rolul medicului de familie.
„Ne găsim la sfârșitul unei acțiuni care, după opinia mea, deschide o cu totul și cu totul altă epocă în România. Este o diferență notabilă față de ceea ce noi tot clamam până acum că este telemedicina. (…) Dar acest proiect este, prin tehnologie, o apropiere de cetățean. Dacă vreți, cred că este reinventarea dispensarului de pe vremuri.“
Unul dintre aparatele medicilor de familie
Telemedicina s-a înecat la mal
Programul telemedicina este implementat sută la sută, dar este inoperabil. De ce? Pentru că între Ministerul Sănătății, beneficiarul sistemului, și Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu există un sistem integrat pentru decontarea operațiilor efectuate prin intermediul telemedicinii. Afacerea este de pe vremea ministrului Nicolae Bănicioiu și a fost făcută prin fonduri europene. Licitația a fost adjudecată de asocierea Hewlett-Packard România SRL, SC Provus Service Provider SA și SC S&T România SRL, iar subcontractanți au fost SC Quantrio Consulting SRL, SC Siveco România SA și SC Avantgarde Medical SRL. Pentru implementarea acestui program, Ministerul Sănătății a pus la bătaie suma de 63.153.937 de lei, iar licitația a fost adjudecată pentru suma de 49.000.000 de lei, fără TVA. Serviciul de Telecomunicații Speciale a fost instituția care s-a ocupat de supravegherea integrării tehnice a sistemului prin intermediul căruia ar fi trebuit să circule informații cu caracter personal.
De sistemul informatic de la CNAS s-a ocupat o altă firmă, recte UTI. Programul informatic integrat, denumit „Sistemul național Dosarul Electronic de Sănătate“, a fost finanțat din fonduri europene. Pentru acesta, Casa de Sănătate a pus la bătaie suma de 130.905.836 de lei și a fost adjudecat de UTI Grup SA contra sumei de 81.743.927 de lei. Surse oficiale ne-au declarat că în momentul de față sistemul este implementat, dar există o problemă între Ministerul Sănătății și CNAS. Cele două instituții trebuie să se pună de acord cum să se facă decontările. Or, pentru aceasta trebuie o punte de legătură între cele două. Potrivit acestora, softul nu trebuia realizat de STS. Sistemul de telemedicină a fost dezvoltat de Ministerul Sănătății, iar softul a fost realizat de contractant, în speță HP România. (E.P.)
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.