Biroul de debite abuzive şi depozite nesigure

Acum două săptămâni, spre finalul campaniei electorale, au circulat pe net nişte “ştiri” despre faptul că băncile ar avea nişte liste negre cu potenţiali clienţi care nu ar fi acceptaţi la creditare, pe diverse motive, la care s-ar fi adăugat, recent, “motivul” notificării de dare în plată. După toate probabilităţile, unele bănci au făcut deja această înregistrare ilegală. Şi, cu certitudine, aceste liste negre, deşi confidenţiale pentru public, există şi sunt practicate cu stricteţe în sistemul bancar. De mulţi ani de zile.

Vineri seara, în timpul unei emisiuni tv, în direct, am încercat să atrag atenţia asupra acestei practici, care înseamnă o gravă discriminare pe criterii etnice, de gen, economice şi de clasă socială. Precizez că pe aceste liste negre nu sunt trecuţi debitorii cu incidente de plată – pentru aceştia există biroul de credit şi centrala riscurilor de credit (şi nu e momentul unei discuţii asupra legitimităţii acestor sisteme de selecţie a clientelei bancare). Pe aceste liste negre sunt trecute persoane care aparţin unei etnii (ţigani, denumiţi eufemistic rromi pe aceste liste negre), persoane lovite de soartă (cei aflaţi în îngrijirea unei persoane cu dezabilităţi), persoane nevoite să se ocupe de familie şi de perpetuarea naţiei (părinţi în perioada pre- şi post-natală) şi de victime ale terapiilor de şoc economic (şomeri, viitori şomeri şi, mai nou, debitori care au avut tupeul să vrea să îşi scoată jugul datoriilor de la gât, notificând banca de intenţia de dare în plată pentru ştergerea datoriilor).

Aceasta nu este o simplă discriminare, antieuropeană şi anti-consumatori. E fascism. E ca şi când, pe vremea naziştilor, mândrul proprietar de restaurant ar fi scris pe geamul localului: interzis câinilor, gravidelor, evreilor, ţiganilor şi persoanelor în scaun cu rotile.

Problema cu aceste liste negre discriminatorii nu e că ar picta în culori negre prudenţa bancară, ci că ele pot determina refuzul din start al accesului la un produs pe motiv că potenţialul client e ţigan, gravidă, şomer, purtător de bască sau de virus hepatic ori de HIV etc.

De departe cel mai grav aspect al acestui tip de discriminare este acela că respectivele liste negre sunt concepute şi aplicate mai ales în cazul aplicaţiilor pentru creditele acordate în cadrul programului guvernamental Prima casă, acel minunat produs bancar susţinut de stat cu banii mei şi ai vostri, din taxe şi impozite, cu ajutorul căruia băncile şi-au putut plasa 91% din lichidităţi în creditele ipotecare în anii 2014-2015.

Şi nimeni nu s-a oripilat încă. Nici măcar tinerii frumoşi şi inteligenţi care mă înjurau, pe vremea dezbaterii legii dării în plată, că le răpesc dreptul de acces la acest program (care nu este decât sanviciul gratis pe care o să-l plătească triplu timp de 30 de ani), nici România curată, nici Salvaţi copiii.

Iar dacă statul român, cel care finanţează din banii noştri, ai contribuabililor, acest program, nu reacţionează, înseamnă că e părtaş la discriminare. Mai mult chiar: acest program guvernamental este, probabil fără voia şi ştiinţa autorităţilor, un instrument al unei oribile discriminări.

Sunt dezamăgit şi văd monstruos viitorul. Faptul că există oameni (care se cred deştepţi şi cu mintea acasă) care consideră că sunt rezonabile aceste „măsuri de precauţie bancară” îmi probează că ne aşteaptă un viitor sumbru. Foarte curând.

Partea superioară a formularului

Pe paginile de socializare au apărut indivizi care consideră că băncile fac ceva rezonabil când pun pe listele lor negre gravide, persoane cu dizabilităţi, şomeri şi ţigani, că doar n-o să se apuce să îşi vândă marfa oricărui terchea-berchea; şi în plus, nu ţin băncile depozitele noastre, ale tuturor şi nu suntem noi interesaţi ca aceste depozite să fie în siguranţă, la adăpost de riscul plasării lor în credite accesate de aceste sub-clase de clienţi?

Nu că ar fi foarte sigur să plasezi aceiaşi bani ai deponenţilor în credite de multe milioane de euro date unor VIP-uri sau entităţi falimentare, dar măcar ăştia din urmă au avocaţi, consultanţi, proptele şi protecţie anti-DNA şi, în plus, generează şi bonusuri babane managerilor expaţi de bănci. Nu că am fi foarte la adăpost ştiind că banii noştri stau în bănci care, oricând, pot intra în procedura de bail-in (=confiscarea depozitelor, în scopul salvării băncii de la faliment), dar măcar BNR ne asigură că băncile sunt prea mari ca să fie lăsate să falimenteze. Dar, dacă tot ţin “în siguranţă” depozitele noastre, poate că ar fi cazul să ne întrebe dacă am fi sau nu de acord cu astfel de discriminări de sorginte fascistă.

În plus, poate că ar fi momentul ca, pentru protecţia acestor depozite, precum şi pentru protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor, să facem şi noi, deponenţii şi consumatorii, liste negre cu băncile cu probleme, unde nu ar trebui să ne ţinem banii, ca să nu ni-i pierdem, şi cu care nu ar trebui să facem afaceri, pentru că am putea fi victime ale abuzurilor de putere economică. De fapt, asta e o idee care circulă deja pe internet şi, mai devreme sau mai târziu, va deveni realitate palpabilă: vom face propriile liste negre cu bănci. Le vom numi, probabil, “Biroul de debite abuzive şi depozite nesigure”. Nu aţi răspuns raţiunii iar acum, stimabililor, veţi cunoaşte frica. Vă sugerez să revedeţi Inglorius bastards.

Atunci când britanicii se lamentau în presa de scandal că vor fi invadaţi de români, deştepţii care sar în apărarea băncilor fasciste din România erau primii care protestau, mai ales pe Facebook. Stimabilor, Hitler nu a ajuns să ucidă milioane (evrei, ţigani, homosexuali, handicapaţi) fără să aibă acceptul unora ca voi, iar nazismul nu a avut succes din prima, ci pas cu pas, cu acceptul treptat al unora ca voi.

Faceţi, vă rog, cunoştinţă cu Dan Pagis. Nu aţi auzit de el, nu? Nici eu, până săptămâna trecută. A fost unul dintre cei mai mari poeţi israelieni ai sec. XX şi profesor de literatură medievală la Ierusalim, dar şi un supravieţuitor al unui lagăr de concentrare din Ucraina. S-a născut la Rădăuţi, România, în1930. Afost un evreu român. Sunt convins că la el în familie se vorbea româneşte. Priviţi ce a scris, cu creionul, pe vagonul ferecat:

Aici, în mijlocul acestui transport

Eu, Eva, împreuna cu fiul meu, Abel,

Dacă îl vezi pe celălalt fiu al meu,

Cain, fiu al lui Adam

Spune-i că eu

(după Amos Oz, Fania Oz-Salzberger, Evreii şi cuvintele, ed. Humanitas Fiction, Bucureşti, 2015)

Cine nu îşi învaţă istoria este condamnat să o repete.

Se zice că, în 20 de ani, românii vor fi doar 15 milioane. Se prea poate ca în acest răstimp să vină aici 10 milioane de musulmani şi 5 de chinezi. Nu sunt anti-musulman şi nici anti-chinez; sunt dintre cei care cred cu tărie că a salva un singur om înseamnă a salva întreaga umanitate (Mishna şi Coranul, Sura 5, versetul 32). Dar cei 15 milioane de băştinaşi din viitorul nu prea îndepărtat vor veni aici cu propria cultură, inclusiv cu propriul lor sistem bancar (vă poate explica, lăutăreşte desigur, un vice de la BNR cum e cu bankingul islamic). Şi n-o să ne lase să le „contaminăm” cultura şi tradiţiile. De fapt, îşi vor impune propriile cutume şi reguli. Cum v-aţi simţi dacă, din „raţiuni de prudenţă”, aţi fi refuzaţi la credit sau la restaurant pe motiv că sunteţi români?

Eu, unul, nu aş sta cu mâinile în sân. Aş întoarce cu fundul în sus întregul sistem judiciar şi legal al acelei vremi pentru a elimina o astfel de discriminare, mai ales că în 20 de ani fiica mea va fi fost adultul care sunt eu acum.

Dar voi? Veţi găsi niscaiva explicaţii şi pentru acea foarte probabilă discriminare din viitor?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.