Dacă aș scrie un roman, aș vedea lumea românească plină de vampiri, de aparițiile lui Dracula, cu castele părăsite, populată de strigoi. Cu eroii rătăcind prin cimitire și biserici. Cu icoane, moaște venerate și prapuri. Cu mulțimi de credincioși în genunchi, rugându-se. O țară încărcată de superstiții, eresuri și prejudecăți vechi. Acțiunea s-ar petrece noaptea pe o ploaie care nu se sfârșește. Cam așa se vede România de pe margine. O lume cu polițiști, mascați, demagogi, afaceri oneroase, interlopi, gazetari găunoși, politicieni șperțari.
Câteva episoade recente mi-au dat de gândit. Un exemplu. Darius Vâlcov făcea operațiunea numită șpaga și se ascundea în cimitirul din Slatina printre cruci și morminte unde-și ascundea comoara ca un hârciog. Ideea părea simplă – acolo nu era supravegheat de DNA, SRI și alte instituții umbroase. S-a dovedit că se înșela. Ascultarea telefoanelor, filajele, interceptările, se întâmplă pretutindeni, nu se opresc la zidul cimitirului. Ce scenă extraordinară ar fi asta într-un film – suspectul umblând printre morminte și agenții ascunși undeva-n jur. Ce suspans, ce fior! De Oscar!
Nu te poți ascunde nicăieri în țara asta. Vei fi găsit și în gaură de sarpe, într-o debara, într-un cavou, oriunde. Nu încerca. Pierzi. Alt episod din această poveste. Mi se pare că meteahna asta a lui Ioan Oltean de a se ascunde într-o biserică din Chitila ca să încaseze șpaga e din același film. Ce a binemeritat omul cu sudoarea frunții sale prea înguste. E vorba de numai 600.000 euro. Și el a presupus că în biserică nu-l urmărește nimeni. S-a înșelat și l-a costat fff scump. În plus, aici apare și personajul preotului care l-a turnat. L-o fi ispitit dracul. E șpaga un păcat, dar și delațiunea. Avem doi păcătoși în povestea asta.
România, cum vedem dragii mei, e plină de drame ale sufletului. Românul e rupt între tendințe contrarii. Nu se decide între rai și iad, ca spațiu locativ. În biserică obiceiul delațiunii e vechi. Vine cel puțin de pe vremea lui Ghiță Dej și Ceaușescu. Te duceai fraiere la spovedanie să-ți mărturisești păcatele și ce îi încredințai tu duhovicului ajungea la Securitate. Așa că nu a fost mare lucru să se întâmple pocinogul și acum. Așa Ioan Oltean a ajuns la DNA să dea cu subsemnatul.
Mă întreb cu rost. Care este cea mai tare instituție din România, Biserica sau DNA !? Cei doi, Vâlcov și Oltean, nu au dat răspunsul corect și au mari necazuri. E ca-n reclama cu Pizzeli.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.