Bizanţul, Balcanii şi Occidentul

Constantin Brâncoveanu, între tradiţia Bizanţului şi meandrele Barocului

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită joi, 25 septembrie, ora 18.00, la o nouă conferinţă în Galeria de Artă Veche Românească cu tema Constantin Brâncoveanu între tradiţia Bizanţului şi meandrele Barocului, susţinută de academicianul Răzvan Theodorescu, doctor în Ştiinţe Istorice, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române şi membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Conferinţa face parte din programul Brâncoveanu@MNaR, care se derulează pe întreg parcursul anului 2014 în Galeria de Artă Veche Românească, unde este expusă cea mai reprezentativă, diversă şi bogată colecţie de obiecte de patrimoniu provenind din ansamblurile monumentale ctitorite de Constantin Brâncoveanu. Scopul programului este să readucă în atenţia participanţilor, prin intermediul unei serii de întâlniri cu publicul, diferite aspecte culturale şi artistice ale epocii brâncoveneşti, reinterpretate din perspectivă contemporană.

În seara conferinţei publicul va avea prilejul să admire în premieră una dintre capodoperele picturii brâncoveneşti: icoana Deisis realizată la sfârşitul secolului al XVII-lea de unul dintre pictorii ansamblului de la Hurezi, zugravul Ioanichie.

Cu acest prilej, în sala dedicată artei brâncoveneşti din Galeria de Artă Veche Românească, va fi expus un taler a cărui inscripţie pune în lumină un episod al relaţiilor dintre Constantin Brâncoveanu şi Imperiul Habsburgic. Talerul a fost dăruit Mănăstirii Mărgineni de către marele comis Şerban Catacuzino II, unul dintre colaboratorii importanţi ai domnitorului. Acest obiect va rămâne în expunere până la finalul lunii octombrie.

Portret Constantin Brâncoveanu

Pe durata Anului Brâncoveanu, vizitatorii pot parcurge în Galeria de Artă Veche Românească un traseu special conceput de-a lungul celor zece săli de expunere. Lucrările selectate, marcate vizual, oferă informaţii ce propun o recontextualizare a artei brâncoveneşti în cadrul mult mai larg al culturii medievale din Ţările Române.

Prof. univ. dr. Răzvan Theodorescu a îmbrătişat o îndelungată carieră didactică şi s-a implicat activ în formarea academică a doctoranzilor din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, susţinând cursuri precum: Istoria civilizaţiei europene, Istoria Artei vechi româneşti şi Tipologia artei în Răsăritul creştin.

Cu o bogată activitate de cercetare la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, Răzvan Theodorescu a publicat numeroase cărţi de istorie şi istoria artei, printre care: Bizanţul, Balcanii şi Occidentul la începuturile culturii medievale româneşti (Secolele X-XIV), la Editura Academiei Române, 1974, Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800) – 2 volume, Editura Meridiane, Bucureşti, 1992, Românii şi Balcanicii în Civilizaţia sud-est europeană (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1999). Totodată, este autorul a peste şase sute de articole publicate în reviste prestigioase atât din ţară, cât şi din străinătate.

Moştenirea Brâncovenilor –la Institutul Cultural Român

Constantin Brâncoveanu şi Fiii

În cadrul Programului Naţional 2014 – Anul Brâncoveanu, Institutul Cultural Român organizează marţi, 30 septembrie, la ora 19.00, o manifestare dedicată comemorării a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor. Intitulat Moştenirea Brâncovenilor, evenimentul de la sediul ICR va include prelegerea Sacrificiu şi modernitate la Constantin Brâncoveanu,susţinută de istoricul Adrian Cioroianu, şi recitalul extraordinar Voievozii neamului – Ctitori şi martiri, pe care actorul Emil Boroghină, iniţiatorul proiectului, îl dedică figurilor importante din istoria românilor.

„Recitalul Voievozii neamului – Ctitori şi martiri încearcă să surprindă, prin intermediul unora dintre cele mai cunoscute creaţii poetice româneşti, momente ale atât de zbuciumatei noastre istorii. Sunt aduse în prim-plan figuri de eroi, voievozi sau oameni simpli, care s-au jertfit în numele unor idealuri, pentru apărarea pământului românesc, pentru independenţă şi libertate, precum Decebal, Gelu, Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Ion Vodă cel Cumplit, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Horea, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, cei care au luptat pentru Independenţa ţării la 1877, Mihai Eminescu, ţăranii răsculaţi la 1907, eroii necunoscuţi care au căzut la Mărăşti şi Maraşeşti, făuritorii Marii Uniri din 1918, anonimii care au luptat pentru redobândirea Ardealului de Nord în cel de-Al Doilea Război Mondial, cei morţi în închisorile comuniste sau tinerii martiri din Decembrie ’89. Spre toţi aceştia trebuie să se îndrepte omagiul şi întreaga noastră recunoştinţă”, spune iniţiatorul şi protagonistul spectacolului, Emil Boroghină, cel care a realizat şi selecţia poeziilor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.