Bogățiile din Marea Neagră, un Eldorado ce se lasă așteptat

OMV Petrom și ExxonMobil au făcut două descoperiri în Marea Neagră, în 2012 și în 2016. Peste doi ani vor ști dacă acestea vor fi viabile comercial sau nu. Lukoil și Romgaz așteaptă un răspuns similar pentru o descoperire la mare adâncime, după ce au dat greș într-un perimetru alăturat. O companie irlandeză deja a cheltuit o grămadă de bani și a plecat. Surpriza cea mare ar putea veni de la un fond de investiții american, care a luat locul canadienilor de la Sterling, alți înfrânți.

În 2012, OMV Petrom și partenerii lor din America, gigantul ExxonMobil, au anunțat că au făcut o descoperire interesantă în urma forării puțului Domino-1 la o adâncime de peste 3.000 de metri în apele teritoriale românești ale Mării Negre, în perimetrul Neptun. S-a vorbit de o rezervă de gaze naturale de până la 84 miliarde de metri cubi, adică în jur de 60-70% din rezervele României dovedite la acea oră. S-a creat atunci o mare așteptare, iar declarațiile diverșilor politicieni sau oficiali de la instituții guvernamentale au fost pline de speranță. Reprezentanții OMV Petrom au păstrat însă tonul rezervat și au spus că această descoperire mai are până să fie dovedită viabilă din punct de vedere comercial. Prețul gazului natural era favorabil la vremea respectivă. Trei ani mai târziu, după forarea mai multor puțuri, vine o nouă descoperire, care saltă estimarea la 130 de miliarde de metri cubi. Enorm pentru România. Deja se vorbește de planuri pentru construcția de conducte de la malul Mării Negre spre interior, pentru a le lega de proiecte regionale, sau de independența totală a României față de gazul din import, în special de cel rusesc. Ba mai mult, țara noastră va urma să devină un exportator net de gaze și pentru asta, s-a ridicat recent interdicția legislativă cu privire la vânzarea de gaz peste hotare. Iarăși reprezentanții OMV Petrom au fost rezervați.

OMV Petrom trage un semnal de alarmă

Într-un document de anul acesta, un prospect pentru ofertă public secundară prin care Fondul Proprietatea urma să cedeze 6,4% din titlurile OMV Petrom, reprezentanții companiei petroliere au spus răspicat că descoperirea rezervelor de gaze naturale în perimetrul ­Neptun Deep s-ar putea să nu fie viabilă.

„Dezvoltarea noastră pe termen lung depinde de capacitatea noastră de a descoperi și exploata comercial noi rezerve, inclusiv o oportunitate promițătoare în Neptun Deep. Activitatea de explorare a Neptun Deep, desfășurată împreună cu ExxonMobil, a finalizat o a doua campanie de foraj de explorare în ianuarie 2016. O analiză mai detaliată este în desfășurare, pentru a determina dacă o dezvoltare comercială a proiectului este viabilă. Daca dezvoltarea comercială se dovedește a fi viabilă, decizia finală de investiție se va lua în aproximativ doi ani, iar prima producție s-ar putea obține la începutul deceniului viitor. Dezvoltarea comercială a rezervelor de gaze naturale în Neptun Deep, ca urmare a determinării a viabilității ar necesita investiții semnificative, care ne-ar afecta fluxurile de numerar și ar putea determina redirecționarea resurselor destinate altor proiecte. Viabilitatea comercială depinde de o serie de factori, cum ar fi nivelul rezervelor, continua liberalizare a pieței gazelor naturale în România, prețurile gazelor naturale la nivel internațional, capacitățile sistemului național de transport al gazelor (SNT) și interconectarea acestuia cu alte sisteme de transport al gazelor care să poată transporta potențialele gaze naturale pe care le producem din offshore în onshore și pe piață, precum și un mediu fiscal și de reglementare stabil și previzibil. Estimările noastre privind cererea viitoare de gaze naturale, de exemplu, se pot dovedi a fi incorecte, ceea ce ar putea afecta viabilitatea comercială a Neptun Deep. Un eventual eșec de a atinge viabilitatea comercială poate avea un efect negativ semnificativ asupra activității noastre, rezultatelor operaționale și situației financiare“, se arată în prospect.

De altfel, Strategia Energetică a României, document tocmai finalizat după ce a fost supus dezbaterii publice, scrie că „momentul în care va începe producția gazului din noile zăcăminte are un grad ridicat de incertitudine“. „Astfel, în scenariul ce presupune o revenire rapidă a prețului la nivel ridicat, producția din Marea Neagră ar urma să ajungă la vârf în jurul anului 2025. Persistența prețurilor medii-scăzute ar putea amâna dezvoltarea zăcămintelor. Modelarea estimează dezvoltarea zăcămintelor și atingerea maximului producției cel târziu în 2030“, se arată în documentul citat.

2 miliarde de dolari au fost investițiile realizate până acum în Marea Neagră

Marile speranțe, procesul de la Haga

În 2009, după ce România a câștigat procesul de la Haga în care s-a delimitat platoul maritim al Insulei Șerpilor, am căpătat o suprafață de aproape 10.000 km pătrați de platou continental de la Ucraina. Imediat după aceea, s-a descoperit că Guvernul Tăriceanu, în 2008, a avizat o HG prin care concesiunile canadienilor de la Sterling Resources și cele ale OMV Petrom se prelungesc și în zona pe care România spera la vremea aceea să o ia de la Ucraina. A urmat un întreg scandal ce s-a lăsat cu demiteri la nivelul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). Când totul s-a calmat, s-au scos la licitație patru mari perimetre din zona rămasă, neconcesionate din noul „teritoriu“ al României. Două au fost câștigate de Melrose Resources din Marea Britanie și Petroceltic, iar celelalte două de rușii de la Lukoil. După câțiva ani și după câteva milioane de euro aruncate în mare, irlandezii de la Petroceltic își vând operațiunile și părăsesc România. Ei deţineau 40% din drepturile comerciale asupra blocurilor Ex-28 Est Cobălcescu şi Ex-27 Muridava în sectorul românesc al Mării Negre şi reprezentau operatorul lucrărilor de explorare din aceste perimetre, care se întind pe o suprafaţă totală de aproximativ 2.000 de kilometri pătraţi. În prima parte a lui 2014, de exemplu, irlandezii au pierdut 57,4 milioane de dolari, de trei ori mai mult faţă de perioada similară a lui 2013. Cumpărătorul părții deținute de Petroceltic a fost o companie aflată în sfera de influență a lui Gabriel Comănescu, proprietarul Grup Servicii Petroliere. Acesta a devenit unicul titular de drepturi în blocurile Ex-28 Est Cobălcescu şi Ex-27 Muridava. La începutul acestui an, Comănescu a obținut de la ANRM prelungirea cu încă doi ani de zile a explorării Cobălcescu și Muridava, invocând că nu are utilaje pentru așa ceva. Singura platformă de foraj aparținând GSP avea nevoie de modernizare.
Lukoil a câștigat concesiunile Rapsodia și Trident, aflate la cea mai mare depărtare de țărm. Rușii au convins statul român să se implice în afacere și Romgaz, compania controlată de Ministerul Energiei, a intrat cu 10%. Explorările de la Rapsodia au dat greș, astfel încât Lukoil și Romgaz s-au concentrat doar pe Trident, acolo unde au descoperit 30 de miliarde de metri cubi. Ca în cazul OMV Petrom și la Exxon urmează să se demonstreze viabilitatea acestui zăcământ.

Surpriză

Până când încep exploatările OMV Petrom și Lukoil cu partenerii lor, am putea avea o mare supriză, și anume ca Black Sea Oil and Gas, compania deținută de fondul de investiții Carlyle Group, care a cumpărat concesiunile de la Sterling Resoruces la Pelican, Luceafărul și Midia (apă de mică adâncime), să înceapă să producă în 2018. „În 2018 aşteptăm intrarea în producţie în zona Mării Negre a companiei Black Sea Oil and Gas. Ei sunt în acest moment în faza de a-şi proiecta şi vor începe construcţia instalaţiilor de suprafaţă pentru a începe producţia la începutul anului 2018. Ceilalţi doi mari jucători (Exxon şi OMV, n.r.) şi cei mai importanţi, de fapt, estimează demararea producţiei undeva în 2020 – 2021. Dar începerea sau demararea proiectului de dezvoltare pe cele două mari perimetre din zona de mare adâncime a Mării Negre este influenţată de foarte mulţi factori. Unii sunt politici, alţii ţin de partea de fiscalitate, alţii ţin de partea de piaţă şi nu în ultimul rând de preţul gazului“, a declarat, luna trecută, Sorin Gal, directorul general al Direcţiei Petrol din cadrul ANRM.

Conform acestuia, investiţiile realizate în Marea Neagră au depăşit cu mult două miliarde de dolari, dar rezultatele încă se lasă aşteptate. „Dacă luăm în considerare faptul că singurul producător din Marea Neagră vine cu un aport de sub 10% din producţia de ţiţei şi gaze a României, putem spune că Marea Neagră încă nu a intrat în acest coş energetic al României sau a intrat foarte puţin“, a spus Sorin Gal.
În prezent, singurul producător de hidrocarburi din Marea Neagră este compania OMV Petrom, care operează în zona de mică şi medie adâncime.

Cine caută hidrocarburi în Marea Neagră

• The Carlyle Group – blocurile Pelican, Ex-25 Luceafărul și Midia (ape de mică adâncime)
• OMV Petrom – Istria XVIII
• OMV Petrom și ExxonMobil – Neptun XIX 1 și 2
• OMV Petrom, ExxonMobil și Gas Plus – Midia adâncime
• Petromar Resources BV și Petromar Resources SA (Gabriel Comănescu) – Ex-27 Muridava, Ex-28 Est Cobălcescu
• Lukoil, PanAtlantic Petroleum Ltd. și Romgaz – Ex-29 Est Rapsodia , Ex-30 Trident

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.