După ani de consum pe împrumut, economia Japoniei a ajuns să aibă o datorie publică de 230% din PIB, mult mai mult decât cele 165% din PIB ale Greciei. Datoria niponă reprezintă 14.600 de miliarde de dolari.
Japonia a devenit astfel o bombă cu ceas a economiei mondiale, scrie Der Spiegel, adăugând că este vorba aici şi de o lecţie din care UE poate învăţa câte ceva pentru gestionarea propriei crize a datoriilor suverane. Japonia a fost miracolul economic al perioadei postbelice, însă nu a reuşit să-şi revină din şocul crizei imobiliare din anii ’90, care a dus la apariţia unei aşa-zise generaţii pierdute. Guvernul a împrumutat atunci masiv băncile, iar companiile de asigurare au falimentat. Începând de atunci, rata de creştere economică a fost foarte mică şi veniturile din impozite nu mai pot acoperi nici jumătate din cheltuielile bugetare.
Acest fenomen a stat într-un con de umbră pentru că Japonia, spre deosebire de statele UE, nu este aproape deloc interesată şi nu a fost timp de două decenii, de cât de mult împrumuta statul. Spre deosebire de statele euro, Japonia împrumută majoritatea banilor de la propria populaţie. Băncile autohtone au imprumutat 65% din datoriile suverane ale ţării, folosind depozitele populaţiei. Japonezii sunt convinşi că ţara lor va fi în stare să plătească datoriile şi astfel împrumută guvernul cu sume uriaşe.
Expertii avertizeaza insa ca acest sistem nu mai poate functiona mult. Takatoshi Ito, profesor de economie la Universitatea din Tokyo, arata ca Japonia poate deveni urmatoarea Grecie daca guvernul nu isi schimba strategia. Ito a calculat ca, daca japonezii ar investi toate activele lor in obligatiuni ale statului, acestea ar ajunge la acoperirea datoriilor pentru 12 ani.
Guvernatorul bancii centrale a Japoniei nu conteneste sa tipareasca bani si sa tina pornit motorul economiei, lansand programe de stimulare in valoare de 900 de miliarde de euro, mult peste cele 700 de miliarde investite de toate statele euro. In aceste conditii, Jorg Kramer, economist la Commerzbank, se intreaba cine va sari in ajutorul colosului nipon daca acesta se va prabusi. Banca centrala finanteaza guvernul, asa cum liderii din statele in criza din UE cer bancii de la Frankfurt sa faca. Oficialii japonezi neaga insa ca ar fi vorba despre asa ceva.
Unii analisti vorbesc despre noi imprumuturi pentru guvern, dupa castigarea puterii de catre conservatorul Shinzo Abe. Este vorba despre un program de 90 de miliarde de euro.
În statele europene, instituţii fianciare precum Mitsubishi sunt mai puţin cunoscute, însă băncile japoneze sunt răspândite în întreaga lume, sunt extrem de importante în fluxurile internaţionale ale finanţelor, iar prăbuşirea lor poate fi dramatică. “Japonia rămâne una dintre cele mai mari naţiuni industrializate şi moneda sa este una importantă pentru tranzacţiile internaţionale. Dacă totul ar scăpa de sub control, atunci lumea ar avea o adevărat problemă”, spune Klaus-Jurgen Gern, expert pe probleme asiatice la Istitutul pentru Economie Mondială din Kiel.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.