Botezul Domnului – Boboteaza

Pe 6 ianuarie prăznuim Botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Cunoscut în popor sub denumirea de Bobotează, Botezul Domnului poartă şi denumirea de „Epifanie” sau „Teofanie”, termeni care provin din limba greacă şi înseamnă „arătare”, „descoperire”. Sărbătoarea Bobotezei este cunoscută atât în Biserica Ortodoxă, cât şi în Biserica Româno-Catolică.

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declara ca fiind Fiul Sau.

„Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17).

Boboteaza este ziua în care Hristos S-a descoperit lumii. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat”.

Astfel, începând cu Botezul Său, pe care l-a primit la 30 de ani, vârsta maturităţii la evrei, Hristos începe să propovăduiască.
El primeşte botezul de la Ioan pentru a readuce Duhul Sfânt în creaţie.
Prin căderea în păcat, omul Îl pierduse pe Sfântul Duh, iar Botezul Mântuitorului reprezintă momentul redeschiderii izvoarelor harului, care fuseseră zăvorâte pentru om şi pentru întreaga creaţie.

Acceptând să Se cufunde în Iordan, Hristos l-a îngropat pe vechiul Adam şi a început astfel zidirea unui om nou. Apele Iordanului primind pe Dumnezeu-Omul nu au avut ce să cureţe, ci au fost ele însele purificate. Hristos a curăţit prin cufundarea Sa în Iordan, creaţia întinată de căderea omului în păcat şi a înlăturat puterea satanei.

În rugăciunea de sfinţire a apei de la Botez, se cere venirea Duhului pentru curăţirea apei de lucrarea puterilor demonice, pentru ca ea să devină, prin pogorârea deplină a Duhului, loc al naşterii omului nou în Hristos.

Astfel, ritualul Botezului creştin repetă aceste momente, care semnifică trecerea dintr-o etapă existenţială în altă.

În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe se sfinţeşte Agheasma Mare. La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

Creştinii ortodocşi pot lua pe nemâncate din Agheasmă Mare în perioada 5 ianuarie – 14 ianuarie şi la recomandarea duhovnicului. Agheasmă Mare este folosită în Ajunul Bobotezei la sfinţirea casele credincioşilor şi locuitorii acestora. Tot cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi: binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, sfinţirea crucii şi a troitelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, sfinţirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir.

După Bobotează, este cinstit Sfântul Ioan, numit şi „Înâintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Adela Constantinescu 505 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.