Boyko Borisov îi dă o lovitură lui Iohannis și iniţiativei pentru flota NATO

România a propus de luni bune Bulgariei să formeze o flotă comună NATO în Marea Neagră. S-a discutat despre acest plan la întâlnirea miniştrilor Apărării din cele două ţări, la Bucureşti în luna martie. S-a discutat apoi şi la reuniunea miniştrilor Apărării din ţările NATO ce s-a încheiat miercuri la Bruxelles. Decizia Bulgariei, eprimată de premierul Borisov: desfăşurarea unor nave împotriva Rusiei “a depăşit deja limita pe care o puteam permite”.

Premierul bulgar Boyko Borisov a declarat că el şi preşedintele Rosen Plevneliev sunt împotriva propunerii venite din partea României pentru constituirea unei flote comune NATO în Marea Neagră, pentru a contrabalansa prezenţa flotei ruse din Crimeea. Declaraţia a fost făcută de Borisov în cursul zilei de joi, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Plevneliev şi ministrul Apărării, Nikolai Nencev.

“Aceasta este o încercare de a implica Bulgaria în alt conflict. Nu este necesară prezenta unor trupe suplimentare în regiune. Nu am nevoie de un razboi în Marea Neagră”, i-a spus premierul Borisov preşedintelui român Klaus Iohannis, aflat în vizită în Bulgaria, scrie presa bulgară, citată de novinite.com.

Poziţia rigidă a lui Borisov este exprimată la o zi după ce un diplomat de rang înalt din Rusia a avertizat NATO să nu creeze o flotă în Marea Neagră, transmiţând practic că Marea Neagră trebuie să rămână un lac rusesc. “Dacă se ia decizia să se creeze o forţă permanentă, aceasta ar fi destabilizatoare, pentru că nu este o mare NATO. Marea Neagră nu are nimic de-a face cu alianţa. Nu cred că asta va îmbunătăţi relaţiile noastre cu NATO”, a spus Andrei Klein, din cadrul Ministerului de Externe de la Moscova.

Înfiinţarea acestei flote nu este acceptabilă “în condiţiile în care a fost propusă la întâlnirea cu premierul şi preşedintele României”, a spus Borisov. Premierul bulgar a ţinut să sigure că “nimeni nu trebuie să se îndoiască de poziţia noastră pro-NATO”, scrie publicatia bulgara “24 de Ore”.

Iar Borisov nu se opune numai înfiinţării unei flote comune NATO în Marea Neagră, ci s-a declarat sceptic în privinţa creării unei brigăzi multianţionale NATO care să aibă comandamentul in Romania.

Acest lucru a fost discutat la reuniunea NATO a miniştrilor Apărării de la Bruxelles, iar ministrul bulgar Nencev a salutat atunci această idee, la fel şi preşedintele Plevneliev. Premierul Borisov le-a temperat însă entuziasmul.

Decizia anunţată de premierul bulgar a venit după o serie de bâlbe ale autorităţilor de la Sofia. În primă fază, preşedintele Plevneliev, un politician care deseori a făcut declaraţii care subliniau angajamentul pro-NATO al ţării sale, a salutat iniţiativa României privind flota NATO, în timpul discutiilor cu preşedintele român Klaus Iohannis.

„Bulgaria nu numai în cuvinte, ci şi în fapte, va sprijini orice efort pentru îmbunătăţirea securităţii în regiune. Este în interesul nostru strategic. Bulgaria va contribui la crearea acestei structuri NATO în România, precum se aşteaptă să fie adoptată hotărârea la Varşovia. Aţi auzit şi ieri poziţia Guvernului bulgar prezentată de Ministrul Apărării din Bulgaria, domnul Nencev, după ce s-a întâlnit la Bruxelles cu omologul din România. A declarat foarte clar care este poziţia Bulgariei. Bulgaria sprijină iniţiativa şi va participa cu până la 400 de militari pe principiul rotaţiei. Dar nu numai asta, prietenii noştri români au avut o nouă iniţiativă, pe care o sprijinim, şi anume Iniţiativa Marină Regională în Marea Neagră. Este cu scop de apărare, evident, şi vom sprijini această nouă iniţiativă a României. Bulgaria va demonstra nu numai că stăm ferm în spatele colaborării regionale, dar vom folosi NATO ca platformă. Aşa cum a spus domnul Klaus Iohannis, totul depinde de noi şi împreună suntem puternici şi în stare să facem faţă la orice provocare. Noi vrem mai multă colaborare şi vrem mai multă securitate. De aceea, Bulgaria va sprijini aceste iniţiative, inclusiv ca NATO să ia aceste decizii în ceea ce priveşte Regiunea Mării Negre, care este de o importanţă tot mai mare. Împreună putem să contribuim la o abordare efectivă în aceste vremuri grele”, declara, miercuri, preşedintele bulgar într-o declarație comună cu președintele Klaus Iohannis.

Ideea unei flote permanente NATO în Marea Neagra a fost susţinută şi de ministrul bulgar de Externe, Daniel Mitov, şi de ministrul Apărării, Nencev.

Premierul Borisov a arătat însă limpede că este împotriva acestui plan. “Vreau să văd veliere, iahturi şi turişti la Marea Neagră, vreau să văd pace. Nu vreau ca în staţiuni să fie fregate care se plimbă încolo şi încoace”, a spus Borisov. Desfăşurarea unor nave împotriva Rusiei “a depăşit deja limita pe care o puteam permite”, a spus Borisov.

Este limpede că între guvernul si preşedinţia de la Sofia sunt tensiuni, lucru valabil şi în interiorul executivului. “Ar fi foarte neplacut pentru mine dacă ministrul de Externe şi cel al Apărării şi-au luat un angajament. Dacă miniştrii mei au dat speranţe false, fără să mă informeze, atunci vor avea o problemă cu mine. Voi trimite nişte nave să lupte cu ei”, a spus Borisov în urmă cu câteva zile, când miniştrii se aflau la reuniunea de la Bruxelles.

Declaraţiile acestea extrem de contondente ale lui Borisov vin și după o serie de fricţiuni cu Turcia, legate tot de înfiinţarea flotei NATO din Marea Neagră, scrie presa bulgară. Se pare că Ankara a avertizat Bulgaria că nu va aplica un acord de readmisie semnate de cele două ţări în luna mai, în cazul în care Sofia se va opune flotei din Marea Neagră. Ambasada Turciei la Sofia a negat însă asemenea presiuni şi orice problemă privind acordul semnat cu Bulgaria.

Convenţia de la Montreux din 1936, care reglementează tranzitul navelor militare prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele arată ca navele altor state decât cele riverane Mării Negre nu pot staţiona în acest spaţiu mai mult de 21 de zile. Este motivul pentru care o flota comună NATO din Marea Neagră s-ar putea baza doar pe Turcia, Bulgaria şi România. Nu este vorba neapărat de flotele celor trei state, cât de voinţa politică, atât timp cât navele americane, spre exemplu, ar putea staţiona mai mult în Marea Neagră dacă s-ar afla sub pavilionul unui stat NATO riveran. Cum preşedintele Plevneliev, ales datorită susţinerii partidului premierului Borisov, şi ministrul Nencev, care îşi datorează funcţia tot premierului, depind de susţinerea lui Boyko Borisov, este puțin probabil ca la Sofia să asistăm la o frondă pro-NATO a preşedintelui şi a miniştrilor Apărării și de Externe. Aliatul Boyko Borisov a îngropat iniţiativa României pentru o flota NATO la Marea Neagră, chiar înainte de Summitul NATO de la Varşovia de pe 8-9 iulie. România şi Bulgaria, neprimite în Schengen, monitorizate de MCV, două state cu acelaşi statut în de mâna a doua în Occident, care îşi dispută mereu ultimul loc în UE ca nivel de trai, au poziții atât de diferite în ce privește deciziile strategice. O explicaţie poate fi modul în care fiecare ţară a înţeles să abordeze problema corupţiei, respectiv modul în care au înţeles să facă curăţenie pentru primirea aliaţilor americani. Premierul Borisov preferă actuala impunitate, economia gri şi veniturile încasate de pe urma afaceriştilor şi turiştilor ruşi.

Bulgaria a fost desființată în ultimaul raport MCV publicat în ianuarie 2016 de Comisia Europeană. Crima organizată și corupția rămân probleme uriașe, iar reforma justiției bate pasul pe loc. În Bulgaria nu a existat o instituție similară DNA din România. Abia anul trecut a fost anunțată crearea unui embrionar Birou Național pentru Prevenirea Corupției. La fel, în Bulgaria nu au fost trimise în judecată mari dosare de corupție, niciun înalt oficial al statului nu a avut de suferit de pe urma faptelor de corupție. Borisov a spus în 2015 că ţara sa a depăşit România în domeniul luptei anti-coruptie, dar şi în colectarea de taxe și absorbţia de fonduri europene. Borisov a mai spus că nu sunt necesare procese nemotivate împotriva foştilor premieri Plamen Oreşarski şi Sergei Stanişev pentru a demonstra că procuratura este liberă de influenţe externe, adăugând că asta ar echivala cu o vânătoare de vrăjitoare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.