Ce idioţenie şi cu noul brand de România! Ce spectacol oribil la Expoziţia Mondială de la Shanghai, cu chinezoi jucându-se de-a Ştefan cel Mare! Ce prost gust cu ofertele lansate chinezilor să-şi găsească sufletul pereche în România. Ce comedie tristă să vezi un intelectual de calibru trecând de la comentarea scrierilor Sfinţilor Părinţi şi patristică la îndemnuri adresate celor interesaţi să investească în industria energetică românească! Ce plictiseală, iar, cu naiul lui Zamfir şi fanfare exotic zgomotoase devenite un fel de marcă pentru România! Iar mândrii noştri căluşari tranformaţi în simple păpuşi de făcut promo prin grădinile carpatine! Ce aiureală, şi pe un purcoi de bani!
Dar oare chiar România şi turismul românesc au fost promovate la Shanghai? Personal aveam mari rezerve. România este mult mai frumoasă decât tot acest kitsch propagandistic prezentat în China. Românii sunt mult mai simpatici şi prietenoşi decât tot ce am pus noi la bătaie cu branduri şi logouri pe bani grei. Minunile acestei ţări sunt dincolo de miile de pliante şi clipurile publicitare postate pe CNN sau la nu ştiu ce răspântie de capitală europeană. Suntem cum suntem şi nu e cazul să ne afişăm cu ce nu suntem. Trăim într-o realitate, bună, rea, care ne aparţine, şi nu într-o altă hiperrealitate maculată de meschine interese politice sau personale.
O întreagă tevatură – pentru a nu se ştie câta oară – legat de acest mirobolant „brand” de ţară. Bani cu nemiluita aruncaţi nu ştim cât de pe apa sîmbetei, dacă nu cumva prin diverse buzunare sau poşete de partid. Bani publici, româneşti sau europeni, risipiţi iresponsabil, ca o mediocritate platinată să-şi plimbe nurii. De la Prut şi până la Tisa şi de la Guvern şi Pleşcoi la Prada la Roberto Cavalli şi Donna Karan. Bani, bani, bani, daţi cu bună ştiinţă pe mâna unor incompetenţi/incompetente, ca să fim politically correct, pentru a crea false personalităţi politice şi a distrage atenţia, zi de zi, de la chestiunile grave ale naţiunii. Dintr-un minister de mâna a doua – care, între noi fie vorba, putea chiar să nu existe -, Ministerul Turismului, ajuns şi al Dezvoltării Regionale, toacă bani cu nemiluita. După cheremul şi voia liderilor PDL. Şi a lui Traian Băsescu, personal. Să nu ne ascundem după deget. Nimic nu mişcă într-o ţară supusă capriciilor autoritar dictatoriale fără voia „Şefului”. Aşa că degeaba ne legăm noi mereu de alde Boc sau dna Elena Udrea, capul aranjamentelor de tot felul este la Cotroceni. Toată nebunia asta de ultimă oră cu branduri şi logouri este doar interfaţa iresponsabilităţii unui mănunchi de politicieni care-şi bat joc şi de ţară, şi de popor. În numele căruia face toate potlogăriile şi în numele căruia se îmbuibă pe toate canalele. România poate trăi foarte bine şi fără brand de ţară, şi fără prestaţiile turistice de foaie verde ale dnei Elena Udrea.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.