Brașov, o capitală literar-montană

În satul meu de pe valea Crișului Alb, ca și în celelalte sate, de altfel, târgurile se țineau întotdeauna toamna și la ele era prezentă toată suflarea localității. Mirosea frumos și trist a frunză uscată și amară de nuc, în aer plutea iminenta plecare a păsărilor, iar pentru noi, copiii, începea școala.

Târgul se ținea lângă podul care despărțea satul nostru de cel vecin. Cel care deschide celebrul dicționar de simboluri al lui Jean Chevalier și Alain Gheerbrant poate afla că târgul este un loc al păcii. Autorii dicționarului merg însă mai departe: pentru ei, târgul este „imaginea unei stări spirituale sau a unei trepte din ierarhia inițiatică“. Gândindu-mă la podul ce marca târgul copilăriei mele, eu trăiesc cu convingerea că târgul înseamnă o experiență pentru fiecare dintre noi, în măsura în care el implică sensurile simbolice ale schimbării și ale trecerii: a vinde sau a cumpăra schimbă oricum condiția individului, care, dând sau primind, trece simbolic în altă condiție. Poate că tocmai de aceea, deloc întâmplător, oamenii se duceau întotdeauna la târg îmbrăcați frumos în haine de sărbătoare.

La Brașov, cea de-a XIV-a ediție a Târgului Internațional de Carte și Muzică Libris, organizat de Asociația Culturală Libris Brașov, s-a ținut în spațiul generos de la Brașov Business Park, unde au venit cele mai importante edituri din întreaga țară. Un prilej pentru cititori de a se întâlni cu scriitori cunoscuți sau cu debutanți și de a asista la numeroase lansări de carte. În fața standurilor editurilor pot fi văzuți scriitori și ziariști, pe care publicul îi salută, ca și cum s-ar cunoaște de când lumea. Unii îi opresc și le pun întrebări. Aceasta, fiindcă nu mai au răbdare să aștepte întâlnirile organizate cu ei, după un program bine stabilit. Îmi fac o fotografie la standul Editurii Paralela 45, trag cu ochiul la Polirom, poate voi descoperi cărți mai vechi, care mi-au scăpat. Discut cu cei de la Editura Școala Ardeleană, pregătit să mă opresc și la Eikon, unde mi-a apărut în urmă cu câțiva ani o carte pentru copii. Pe scenă, interpreți cunoscuți, cineva mă întreabă dacă știu când urmează grupul Anatoly, un domn în vârstă, care pare să mă cunoască, promite că-mi ține un loc la conferința lui Dumitru Constantin Dulcan. Nu, Dumitru Fărcaș nu vine la această ediție, nici Nicu Alifantis, ei au fost anul trecut.

Publicul se agită, oameni de toate vârstele răsfoiesc programul târgului. Cristian Tudor Popescu trece sobru, mascându-și o anumită doză de timiditate, urmărit de priviri admirative. Este așteptat Mircea Coșea, cu volumul „Banii României“. Brașovenii sunt dornici să-l întâlnească și pe Varujan Vosganian („Copiii războiului“) sau pe academicianul Ioan-Aurel Pop. Radu Paraschivescu și Tatiana Niculescu sunt de asemenea așteptați cu nerăbdare. Foarte mulți tineri doresc să schimbe o vorbă cu Aurora Liiceanu. Îi salut pe scriitorii care trăiesc în Brașov – Rodica Ilie, Mihai Ignat, Adrian Lăcătuș –, schimb câteva cuvinte cu Romulus Bucur și mă las din nou în voia cărților și a prezentărilor de carte.

Îl întâlnesc pe Cornel Nistorescu, colegul meu de facultate din secolul trecut, și încerc, nostalgic, niște amintiri, dar suntem întrerupți. Cornel Nistorescu este interpelat de un tânăr cu „bine le ziceți, dom’ Nistorescu“. Domnul Nistorescu lansează vreo carte? Nu, domnul Nistorescu prezintă astăzi un roman. Delicata doamna Ana Oniță ne roagă să scriem în cartea de onoare. Eu acuz o durere la mâna dreaptă și-i rămân dator doamnei că nu mi-a cerut să scriu, arghezian, cu mâna stângă. Cornel Nistorescu scrie ceva, în timp ce eu privesc cu plăcere cum i se rotunjesc literele pe filele lucioase, de bună calitate. N-au dreptate cei care spun că Nistorescu scrie frumos?

Organizatorii au emoții, dar au și experiența celor paisprezece ediții. Virgil Oniță, președintele Asociației Culturale Libris, este prezent peste tot. Are timp să treacă pe la standurile editurilor invitate, să schimbe câteva cuvinte cu scriitorii și artiștii, dar și cu publicul numeros. Nu-i scapă nimic și, atent la amănunte, este pregătit să rezolve totul (dar nu mai e nimic de rezolvat!) din mers. Își face și timp să se așeze pe scaunul său din primul rând pentru a savura spectacolele de bună calitate ori pentru a urmări expunerile personalităților invitate. Este doar gazdă, nu-i așa? Dar să privim puțin în urmă!

Nicole Duţu a lansat romanul „Cum l-am învins pe Dracula”. apărut la „Libris Editorial”

Privind în urmă cu nostalgie

Înainte de ’89, cea mai mare librărie din Brașov era „Ștefan Octavian Iosif“, concurată frumos de alta, de pe stada Republicii, purtând și aceasta numele unui poet din Ardeal, George Coșbuc. Unul dintre directorii Librăriei „Ștefan Octavian Iosif“ a fost domnul Georgescu, Georgescu și nu mai știu cum, pe care l-am cunoscut și eu pe la sfârșitul anilor ‚70. Era consătean cu socrul meu, amândoi de prin Muiereasca și Vâlcea, și am profitat de aceasta (iertat fie-mi păcatul și numai acesta să fie!), rugându-l, de câte ori îmi petreceam câteva zile de vară în orașul de la poalele Tâmpei, să-mi rețină câte o carte. Omul avea o tăietură în frunte care îmi amintea poezia lui Alecsandri în care un brav căpitan era însemnat cu „o largă brazdă-n frunte“. Când și-a întâlnit consăteanul, adică pe socru-meu, domnul Georgescu i-a spus că „băiatul ăsta e comod pentru mine, nu-mi cere nici romane polițiste, nici «Leagănul pisicii», doar cărți de critică literară și de poezie“! Vor mai fi fost, desigur, și alți directori, iar meritul lor este că au menținut librăria la un nivel ridicat, după cum merită apreciați și cei care au condus-o imediat după decembrie ’89, nelăsând-o pradă celor dornici să-i transforme spațiul generos în bar ori sală de jocuri de noroc.

După absolvirea școlii tehnice postliceale de librari, Ana Oniță – și numele trebuie reținut, fiindcă de aici începe o poveste frumoasă a cărții în Brașov – a fost repartizată la Centrul Județean de Librării. Se poate vorbi în cazul ei despre seriozitate, pasiune, dragoste de carte, fără a spune totuși cu aceste cuvinte prea mult, dar important este faptul că într-o perioadă în care se părea că nimeni nu mai are nevoie de lectură, Ana Oniță a dorit să rămână un om al Cărții. A învățat temeinic meserie la școală, dar și de la cei cu experiență. Poate că nu voia să renunțe la tot ce a învățat. Sau poate că a vrut să se cunoască mai bine, prin faptele sale. O vreme a deținut funcția, cum se numea pe atunci, de „șef de mari unități“, pe urmă, din anul 1991, când a înființat firma Libris, a devenit director general al aceleiași societăți și apoi al grupului de firme Libris.

Întrebată ce o definește cel mai bine, doamna Ana Oniță mărturisește de fiecare dată, cum nu se poate mai firesc, faptul că are o mare dragoste pentru cărți, pentru muzică, pentru artă și pentru cultură. Glasul îi emană o căldură feminină profundă și convingătoare, iar cuvintele îi curg unul după celălalt, precum o răsfoire de carte la ceas de nobilă și îngăduită zăbavă.

Directoarea nu uită niciodată să vorbească despre oamenii firmei: cei mai vechi – „cei mai maturi“, îi sugerez eu și doamna zâmbește aprobator –, cei mai vechi au experiență, cei mai tineri sunt dedicați cărții și culturii în general. Un „suflu proaspăt“, spune doamna Ana Oniță admirativ, atunci când se referă la colegii mai tineri. Nu poate să fie decât mândră de ei, într-un fel, ei sunt propria-i creație, i-a pregătit personal pentru proiectele multe și frumoase pe care le are în minte. Mă încumet s-o întreb ce gânduri are pentru viitor. O, nu-și poate dori decât sănătate, firește, și liniștea care să-i permită să se bucure de „universul magic al cărților“. Și mai este ceva ce nu trebuie nicidecum uitat: doamna Ana Oniță vrea să se bucure și de „reușitele celor care îmi urmează drumul“. Un fel frumos și simplu de a-și exprima convingerea că ceea ce a întemeiat are tot dreptul la viitor.

Aurora Liiceanu

O semnificativă prezență

Înainte de 1989, Brașovul era un puternic centru industrial. Existau și pe atunci Teatrul Dramatic și Teatrul de Operetă (cu ocazia unei excursii prin țară, organizată de liceul meu dintr-un oraș din vestul țării, am stat două zile la Brașov, delectându-mă, printre altele, cu opereta „Secretul lui Marco Polo“, interpretul nefiind, firește, Luis Mariano, ci, dacă memoria nu-mi face cumva figuri, un Ion Fusan!). Va fi existat și pe atunci Prima Școală Românească din Șchei, generațiile de atunci vor fi învățat și ele despre activitatea diaconului Coresi. Dar Brașovul însemna pe vremea aceea tractoare, autocamioane, rulmenți, uzine, care, parafrazându-l pe bătrânul scriitor, au trecut ca toate ale lumii acesteia.

Se poate vorbi despre grupul Libris din Brașov ca despre un autentic nucleu cultural care contribuie în mod evident la accentuarea dimensiunii spirituale a orașului de la poalele Tâmpei. Grupul Libris cuprinde librăria online libris.ro (având un impresionant depozit de carte, mă încumet să afirm că este chiar cel mai mare din țară, o librărie care onorează toate comenzile cu multă promptitudine), Librăria „Șt. O. Iosif“ (aflată în centrul Brașovului, pe strada Mureșenilor), o casă de producții și o editură. Înființată în anul 2005, Asociația Culturală Libris Brașov, al cărei președinte este domnul Virgil Oniță, are o personalitate aparte în cadrul grupului Libris, propunându-și în primul rând păstrarea tradiției artistice și culturale românești și promovarea valorilor artistice autentice.

Se știe că Asociația și-a făcut simțită prezența în viața orașului și a țării prin câteva proiecte absolut notabile.
În primul rând, se cuvine menționat Târgul Internațional de Carte și Muzică Libris Brașov, ajuns în acest an la cea de-a XIV-a ediție. Târgul se desfășoară într-un modern spațiu expozițional (Brașov Business Park), care, pe durata manifestărilor, devine un centru cultural al orașului de la poalele Tâmpei. Este cel mai nimerit prilej pentru dialogul artelor și al personalităților artistice, dar și pentru un dialog între generații. Dacă Târgul Internațional de Carte și Muzică are loc întotdeauna primăvara, Festivalul de Carte și Muzică Brașov este evenimentul verilor brașovene: mișcarea este domolită de căldura verii grăbite, ce lasă totuși răgaz răsfoirii cărților în Piața Sfatului. Să nu uităm nici de Festivalul de Poezie de la Brașov, organizat anual de aceeași Asociație, cu atenția acordată lecturilor de poezie, lansărilor de carte ori dezbaterilor urmărite de fiecare dată cu mult interes.

Se poate vorbi mult despre proiectele Asociației Culturale Libris Brașov. Important este să amintim că Asociația a reprezentat țara la târgurile internaționale de carte și a promovat întotdeauna, prin modalități originale, valorile culturale autentice în străinătate.

O librărie în centrul Brașovului

Libris a reușit în scurt timp să transforme Librăria „Șt. O. Iosif“ într-o adevărată „casă a cărţii şi a muzicii“, devenind cea mai importantă librărie din oraș, ce face serioasă concurență unor importante librării din țară. Librăria este primitoare în orice anotimp, dar este o plăcere să o vizitezi la ceas de toamnă târzie. O fotografie (îmi place să cred că este făcută de artistul Nicolae Moiceanu) o surprinde la ceas de seară, când orașul învăluit în ceața de noiembrie pare să alunece în trecut și uitare. Spațiul ei luminos îmbie, mai ales atunci, la liniște și răgaz pentru întâlnirea cu cartea. În anul 2010, Librăria „Şt. O. Iosif“ a fost organizată pe două etaje, câştigând astfel un salon de carte spaţios şi primitor și un salon viu colorat, dedicat copiilor.
La „subsol“, cum i se mai spune, au loc lansările de carte și de CD-uri, dezbateri și minunatele seri de lectură. Deasupra sunt clienții obișnuiți, jos se consumă întâlnirile cu scriitorul și cu cartea, care, de cele mai multe ori, devin într-adevăr autentice evenimente culturale. În stocul librăriei sunt peste 25.000 de titluri de carte diversă, organizate tematizat. pe domenii ca: beletristică; cărţi de formare personală; religie; ezoterism; spiritualitate; cărţi de copii; cărți de specialitate din domenii precum medicină, drept, economic, tehnic, gastronomie; științe umaniste; cărţi pentru învăţarea limbilor străine; ghiduri de călătorie; carte străină etc.
Publicul se poate informa despre evenimentele organizate apelând la blog.libris.ro şi la paginile de Facebook „Şt. O. Iosif“, Libris și Asociația Libris Cultural.

Editură, autori, cărți

Oamenii grupului Libris nu s-au rezumat să distribuie doar cartea, să organizeze întâlniri cu scriitorii ori seri de lectură și dezbateri pe marginea cărții. Libris Editorial este cel mai nou proiect al brandului Libris. După cum spune doamna Dana Anghelescu, directorul editurii, „Libris Editorial este o editură care își propune să devină un partener de încredere pentru scriitorii de toate vârstele și toate generațiile, un proiect deschis și dinamic, care să crească vizibilitatea și să valorifice talentele literare, mizând pe trăsăturile exersate de echipa Libris de-a lungul a două decenii: promptitudine, seriozitate, accesibilitate și calitate“. Până în prezent, la Libris Editorial au fost publicate cărți ale unor autori care trăiesc în Brașov, dar și traduceri, auxiliare didactice sau monografii dedicate unor autori contemporani, totul dovedind deschiderea generoasă a editurii spre scriitorii din întreaga țară.

Adrian Lăcătuşu, Marius Oprea şi Caius Dobrescu

În lumea celei de-a șaptea arte

Într-o perioadă în care pe piață se aruncă filme proaste, amenințând să altereze gustul publicului, cinemateca a devenit o necesitate. Cinemateca „Şt. O. Iosif“ a luat naştere în decembrie 2012, iar prima proiecţie a fost, la cererea publicului, cea a filmului „Amadeus“.

Cinemateca are loc la fiecare început de lună, într-o seară de vineri. Horia Nilescu este un iubitor și un fin comentator de film: „Cu fiecare proiecţie ne dorim să atragem public cât mai divers şi mai numeros. Proiectăm filme pentru toate gusturile: dramă, comedie, SF, thriller, război, musical etc. În acelaşi timp, ne propunem să atragem publicul, în special segmentul tânăr, către filmul de calitate, filmul de artă, din dorința de a oferi o alternativă inteligentă filmelor facile şi comerciale care rulează, din păcate cu preponderenţă, în cinematografele noastre“.

Selecţia filmelor Cinematecii se bazează în primul rând pe calitate, pe specificul limbajului cinematografic și, mai ales, pe diversitate artistică. În felul acesta, s-a ajuns să li se ofere brașovenilor creații exemplare ale unor regizori precum Bergman, Tarkovsky, Fellini, Kurosawa, Kubrick sau Almodovar. Fiecare proiecţie este precedată de o introducere bine documentată, care plasează filmul din seara respectivă în contextul unor școli sau curente.

Se acordă atenție filmelor româneşti (clasice şi contemporane), de cele mai multe ori comentariul care precedă filmul propune o reinterpretare a acestuia, fapt apreciat de publicul tot mai numeros, care face uneori de-a dreptul neîncăpătoare sala Cinematecii.

Directorul Virgil Oniţă deschide cel mai important eveniment cultural al Braşovului

Cu gândul la public

Istoria Asociației Culturale Libris Brașov este legată de nume de referință, scriitori, actori, artiști și oameni de cultură: Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Aurora Liiceanu, Varujan Vosganian, Adrian Lăcătuș, Georgeta Moarcăs, Caius Dobrescu, Gabriel Liiceanu, Sofia Vicoveanca, Ion Dichiseanu, Florin Piersic, Dumitru Dobrican, Dumitru Fărcaș ori Pascal Bruckner sau Larry Watts și mulți alții, pe care nu-i mai amintesc acum, dar pe care Asociația îi păstrează în memoria sa.

Domnul Virgil Oniță, directorul Asociației Culturale Libris Brașov, este un om al dialogului.

Stimate Virgil Oniță, prin ce se deosebește Târgul de Carte și Muzică de Festivalul de Carte și Muzică?

Succesul Târgului Internațional de Carte și Muzică Libris ne-a determinat să gândim un nou proiect de târg în aer liber, Piața Sfatului, acolo unde exisă oameni relaxați din Brașov, din țară, dar și turiști străini. Având în vedere că Festivalul „Cerbul de Aur“ nu a a mai avut loc și știind atmosfera ce se creează unde toată lumea cântă, am zis: hai să încercăm, pe lângă „Aleea cărților“, să organizăm și adevărate concerte de muzică clasică, folk, pop, rock, dar și muzică tradițională. Cred că nu am greșit, având în vedere atmosfera extraordinară ce se creează aici, așa cum știți și dumneavoastră.

Brașovul este unul dintre puținele orașe din țară care au o cinematecă de bună calitate. Cum s-a născut această idee?

A fost un proiect gândit de colegii mei, în parteneriat cu o casă de producție din România, pentru a atrage publicul spre frumos, spre filme artistice deosebite, care-ți merg la suflet…

Librăria virtuală libris.ro onorează comenzile la timp. Se pot comanda cărți și din străinătate?

Onorăm multe comenzi de la românii din străinătate; avem un sistem bine pus la punct, iar cu ocazia târgurilor din străinătate la care reprezentăm România (Paris, Torino, Nürnberg etc.), ne bucurăm de aprecieri, ne bucurăm… și continuăm…

Cum vedeți, domnule președinte, viitorul Asociației Culturale Libris?

Crescând în continuare cu proiecte în țară, în Europa, dar și pe alte continente, China, de exemplu, unde avem deja invitații pentru 2018. Sperăm să reprezentăm tot mai mult și mai bine cultura românească, România, dar și Brașovul!

Care sunt autorii români contemporani pe care Virgil Oniță îi citește/recitește cu plăcere?

Cel mai recent autor pe care-l recitesc cu plăcere este cunoscutul scriitor brașovean Doru Munteanu, căruia, așa cum știți, i-am reeditat trilogia, cu romanele „Duminica Mare“, „Vinerea Neagră“ și „Miercurea Regală“.

Vă mulțumesc, domnule președinte Virgil Oniță!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.