Brexit: Adio, şi-un praz verde!

M-am săturat până peste cap de politicienii, jurnaliştii şi liderii societăţii civile care ne toacă zilnic cum că au găsit sursa răului din această ţară identificând-o cu pensionarii şi ţăranii, în general cu cetăţenii defavorizaţi. Aceştia, spun ei, ar vota în funcţie de propriile interese meschine şi de aceea ţara asta nu va scăpa niciodată de corupţie şi sărăcie. În acelaşi timp, ni se face capul mare cu teza că occidentalii, experimentaţi într-ale democraţiei, sunt mult mai conştienţi şi responsabili în momentul votului. Mă bucur că poporul cu cea mai veche democraţie parlamentară modernă a tras o scatoalcă zdravănă peste bot celor care au creat un adevărat cult religios bazat pe adulaţia popoarelor vestice.

Nu vă enervaţi, aşteptaţi puţin să vă explic. În 2000, toţi pro-occidentalii au intrat în fibrilaţie odată cu accederea lui C.V. Tudor în turul doi al prezidenţialelor. El nu a câştigat, dar PRM-ul, partidul său ultranaţionalist, a obţinut aproape 25% din mandatele parlamentare. Pentru acest rezultat a fost blamată populaţia defavorizată şi mai puţin educată. În 2012, un alt lider populist de carton a obţinut peste 14% din Parlament, promiţându-le alegătorilor câte 20.000 de euro în cazul în care partidul lui va câştiga alegerile. Şi a obţinut un rezultat neverosimil. Bineînţeles, tot pensionarii, ţăranii şi săracii au fost blamaţi în acest caz.

Englezii au votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană. După momentele orgasmice ale bucuriei neţărmurite că au scăpat de asupritorii europeni, au luat Google cu asalt să vadă ce au realizat de fapt. Şi a început să le pară cumplit de rău. Cum s-a ajuns la asta? Foarte simplu. Pensionarii englezi au votat covârşitor în favoarea ieşirii, fiind magistral înşelaţi cum că Marea Britanie ar plăti sute de milioane de lire, săptămânal, către UE. Şi că în cazul ieşirii din această alianţă nefastă, toţi acei bani vor fi cheltuiţi în sectorul sănătăţii publice. Aşa că englezul vârstnic a votat cu două mâini Brexit-ul. A aflat, ulterior, şi destul de repede, că a fost minţit. Că din acea sumă, oricum, o mare parte se întorcea la englezi. Şi din restul recuperat de la vampirii europeni nici vorbă ca, în viitor, să intre ceva şi la sănătate.

Pentru orăşeni, dar şi pentru ţărani, s-a venit cu minciuna pericolului reprezentat de emigranţii UE, care se înfruptă cu neruşinare din sistemele de învăţământ, sănătate şi asigurări sociale. Tabloidele, sursa de informare preferată a cocalarului britanic, au dus o campanie mincinoasă şi furibundă în acest sens. Politicienii extremişti şi cei populişti şi-au dat sufletul să-i convingă pe britanici că un vot pentru ieşire ar fi echivalent cu redobândirea independenţei Regatului Unit, aflat în sclavie. Până şi Regina a lăsat să ”transpire” în presă opţiunea sa antieuropeană. Aşa-zisa dezminţire ulterioară, redactată într-un fel extrem de meşteşugit, nu a făcut decât să încline şi mai mult balanţa spre partea antieuropeană a campaniei.

De fapt lucrurile stau cam aşa: Anglia, care acum 70 de ani era centrul unui mare imperiu, nu s-a împăcat niciodată cu ideea europeană. Englezii şi-au tras mereu de-a lungul istoriei spuza pe turta lor. Numai un exemplu: în momentul în care nu le-a mai convenit să se supună preceptelor unei anumite biserici creştine, şi-au inventat o alta şi au subordonat-o propriului Rege. Revenind în prezent, deşi era unica ţară din UE care avea privilegii, la care celelalte ţări membre puteau doar să viseze, tot nu i-a fost de ajuns.

Alegătorul britanic a dat dovadă de egoism feroce şi ignoranţă profundă. Englezii şi-au luat ţara înapoi deşi s-ar putea să piardă o bună parte din ea, scoţienii şi nord-irlandezii urmând a se separa destul de repede, Marea Britanie rămânând, în final, Mica Anglie. În urma votului de ieşire, trilioane de dolari s-au volatilizat din valoarea de piaţă a companiilor din întreaga lume, moneda naţională a Regatului s-a devalorizat până la cotaţiile din 1985, iar extremiştii din Franţa şi Olanda au prins aripi şi vor să pulverizeze UE. Ţările rămase în Uniune sunt în stare de şoc şi încă nu ştiu cum vor gestiona situaţia explozivă creată de perfizii politicieni insulari.

Unii spun că românii vor fi afectaţi. Mai bine ar tăcea. Cei care lucrează sau studiază legal în Regatul Unit vor rămâne aşa cum au fost şi până acum. Singurele afectate vor fi clanurile şi reţelele de crimă organizată şi, sincer, cui îi pasă? România ar avea însă destul de mult de câştigat dacă, măcar acum, Dumnezeu l-ar binecuvânta pe Iohannis cu darul vorbirii, dar şi cu cel al implicării, pentru a susţine cauza României în noua Uniunie Europeană. Să ne rugăm cu toţii, deci. Până acum, din tot acest balamuc declanşat de nişte politicieni cel puţin iresponsabili, toată lumea are de pierdut, cu excepţia lui Putin, ISIS şi Donald Trump.

Şi aşa am ajuns unde voiam sa vă aduc. Concluziile sunt simple, pensionarul britanic nu este mai lucid decât cel român. Ţăranii englezi de la oraşe şi sate nu au o conştiinţă politică superioară celor din ţara noastră. Şi nici cei mai săraci englezi nu sunt mai breji decât săracii noştri. Aşa că să ne mai scutească apostolii Mesianicului Occident cu criticile la adresa poporului român. Nu suntem nici mai proşti, nici mai puţin responsabili decât modelele pe care ni le propun ei. Şi să le urăm britanicilor, a căror democraţie parlamentară durează de sute de ani, iar cetăţenii lor sunt cei mai responsabili alegători, tradiţionalul: Adio, şi-un praz verde! (pe care să-l utilizeze cum cred ei mai bine).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Simona Popescu 220 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.