Brexit: portretul-robot al partizanilor lui „in” şi al celor lui „aut”

În ajunul referendumului de la 23 iunie referitor la menţinerea sau nu în Uniunea Europeană a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, presa londoneză, dar, deopotrivă, şi cea europeană încearcă să identifice suporterii cei mai fervenţi ai lui „Remain” (rămânerea în UE) şi, respectiv, ai lui „Leave” (plecarea din UE). După cum relevă, de pildă, revista pariziană „L`Express.fr”, există diviziuni geografice, de clasă şi de vârstă. Ca urmare, sunt prezentate motivele care determină diferitele tipuri de alegători britanici să ia poziţie în favoarea lui „in” (înăuntrul UE) sau a lui „aut”. Prototipul partizanei UE este o femeie de 25 de ani, licenţiată, care trăieşte în Scoţia, se amuză cotidianul londonez „Daily Telegraph”. Invers, pro-Brexit este un bărbat de vârstă avansată, care nu are studii multe şi trăieşte în sud-vestul Angliei.

„In” – opţiunea tinerilor. Tineretul britanic este, într-o largă majoritate, favorabil menţinerii: 61% dintre cei cu vârste între 18 şi 24 de ani sunt pentru rămânerea în UE, în timp ce 21% sunt pentru Brexit, după cum arată un recent sondaj YouGov. Dintre cei între 50-64 de ani, 37% vor să rămână, iar 53% sunt pro-Brexit. Problema este slaba lor participare la vot, contrar celor mai în vârstă, fideli urnelor: jumătate dintre cei între 18-34 de ani sunt gata să meargă la vot, contra 80% dintre cei peste 65 de ani, potrivit unui sondaj al institutului BMG.

Clasele populare, mai curând pentru „aut”. Cei pe care YouGov îi defineşte drept clasa muncitoare nu sunt decât 36% în favoare lui „in”, faţă de 50% pentru Brexit. Este o populaţie pe care Partidul Laburist o reprezină şi care este în mare parte favorabilă ieşirii din UE, scrie editorialistul Owen Jones în „The Guardian”. Există un contrast între cartierul şic din Londra şi zona muncitorească din nordul Angliei. Fără prea mare entuziasm, liderul laburist Jeremy Corbyn a luat poziţie pentru menţinerea în UE. Dacă perspectiva unei ieşiri din UE nelinişteşte traderii din City, păturile populare a simt mai puţin. „Sunt cei care au condus această ţară la recesiune şi au încă milioane bonus”, declară un muncitor intervievat de „Wall Street Journal”. „Ei vor să rămână în UE pentru că obţin profit”. Britanicii păstrează vii în memorie severele consecinţe ale crizei din 2008. Liderii şi intelectualii de stânga s-au prounţat în favoarea menţinerii cu un entuziasm redus, spre deosebire de liderul partidului Laburist, Jeremy Corbyn. Ei nu au reuşit însă să convingă baza laburistă. Rezultatul? UKIP, partidul condus de un ex-curtier din City, Nigel Farage, contestă rolul de reprezentant al categoriilor populare al Partidului Laburist. Invers, persoanele cu o educaţie superioară sunt mai înclinate să se pronunţe în favoarea UE: 7 persoane cu diplome de studii superioare din 10 se pronunţă pentru rămânerea în UE, arată YouGov.

Scoţia, campioana lui „in”. Dintre cele patru naţiuni ale Regatului Unit, Scoţia este de departe cea mai favorabilă UE. Un recent sondaj Ipsos-Mori arată că partizanii menţinerii sunt 64%, faţă de 36%, care preferă Brexit. „Tradiţional, Scoţia a avut mereu legăturile cele mai strânse cu Europa, în particular cu Franţa, arată geograful Ron Johnston. Dominaţia lui SNP, foarte proeuropean, şi, în mică măsură, a Laburiştilor, contribuie la această diferenţă. Rezultatul? Un vot în favoarea Brexit ar putea încuraja Scoţia să propună un nou vot în favoarea independenţei Regatului Unit în a se alătura unei Uniuni Europene private de Regatul dezunit.

Irlanda de Nord, mai curând pentru „in”. Păstrând în memorie anii de tensiune (Bruxelles-ul a injectat miliarde de euro pentru a susţine acordurile acordurile de pace din 1998), nord-irlandezii sunt în mare măsură în favoarea menţinerii în UE. În primul rând al stat-quo-ului se află naţionaliştii, dintre care mulţi consideră Bruxelles-ul ca o contrapondere a guvernului britanic. Unioniştii, apărători ai unei Irlande de Nord în interorul Regatului Unit, sunt cei mai indecişi: o majoritate înclină spre Brexit, sperând să găsească o întărire a suveranităţii, în vreme ce o minoritate militează pentru menţinerea în sânul european, în mare parte din raţiuni economice. Alt motiv de nelinişte, îndeosebi pentru naţionalişti: un Brexit i-ar izola de Republica Irlanda, membră a UE.

Orăşenii – „in”, cei din zonele rurale şi din oraşele balneare – „aut”. Dintre toate oraşele britanice, foarte cosmopolita Londră este emblema: capitala britanică este în mod categoric în favoarea menţinerii în UE, într-o proporţie a 60% din cei 8,5 milioane de locuitori. Dar provincia englezească este în mod violent anti UE. „Green Belts”, aceste centuri verzi ce încercuiesc marile oraşe, constituie principalul rezervor al partizanilor ieşirii ţării lor din UE. „Se înregistrează o puternică susţinere a unui Brexit în «pântecele» Angliei, în particular în Midlands, în jurul unor oraşe industriale din nord şi pe coastele de sud şi est ale ţării”, subliniază Charles Pattie, profesor de geografie politică la Universitatea Sheffield. „Îndeosebi persoanele cu venituri modeste se simt ameninţate de imigraţie”, a adăugat Ron Jonston. „Imigrarea în masă ne va constrânge să construim într-o mare din Green Belts pentru a răspunde cererii de locuinţe”, susţine Chris Grayling, liderul Camerei Comunelor, unul dintre principalii avocaţi ai Brexit.

Acelaşi sentiment de nelinişte, în staţiunile balneare. Este vorba de acele „Seaside towns”, zone de vânătoare privilegiată ale partidului antiimigraţie Ukip. Unicul lui deputat ales, Douglas Carswell, are fieful lui la Clacton, pe soasta estică. Destinaţie de vacanţă până în anii 1950, „staţiunile balneare britanice au decăzut, cu câteva rare excepţii, cum ar fi Brighton”, subliniază acelaşi Ron Johnston. Comercianţii şi turiştii au fost înlocuiţi de o populaţie îmbătrânită, adesea puţin calificată şi majoritar albă, „vânată din marile oraşe din cauza locuinţelor pe care nu le putea plăti”, arată geograful citat.

Ţara Galilor, nici-nici. „Cazul Ţării Galilor intrigă în mod special, ea nefiind nici pro-Brexit, ca Anglia, dar în mod cert mai mult decât Scoţia şi Irlanda de Nord”, mai spune Charles Pattie. Se pare că particularitatea acestei regiuni defavorizate, mult timp bastion laburist, este pe cale să se erodeze. În acelaşi timp, numărul ne-galezilor instalaţi în peninsulă este pe cale să transforme demografia acestei regiuni, după cum arată un studiu făcut de Daniel Evans pentru London School of Economics (LSE).

Cititorii lui „Guardian” – „in”, cei ai lui Daily Mail – „aut”. Una dintre cele mai pronunţate fracturi între partizanii lui DA şi ai lui NU se regăseşte printre cititorii ziarelor britanice, arată „Daily Telegraph”. Cititorii lui „Guardian”, fideli liniei cotidianului, sunt în proporţie de 91% pentru „DA”, cei mai pro-europeni. Cei ai tabloidelor „The Sun”, „Daily Mail” şi „Daily Express” sunt cei mai eurosceptici. De notat că lectorii celor două ziare ale magnatului Rupert Murdoch nu sunt pe aceeaşi linie: 71% dintre cei ai lui „The Sun” sunt pro-Brexit, în vreme ce 62% dintre cei ai lui „The Times” sunt pentru menţinerea în UE.

Până când se vor afla rezultatele votului de pe 23 iunie mai este foarte puţin. Important de reţinut este că, deja, există studii în legătură cu felul în care se va produce Brexit-ul în cazul victoriei lui „aut”. Dar, indiferent care vor fi rezultatele referendumului, viaţa UE va trebui schimbată radical, întrucât lecţia şi învăţămintele acestei consultări populare nu privesc doar Marea Britanie, ci, înainte de toate, „vârfurile” UE din Bruxelles şi liderii fiecărei ţări membre.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dumitru Constantin 677 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.