„Bucureşti. O lume de Ion Bârlădeanu şi Carmen Lidia Vidu”, o lume de colaj, film şi animaţie

Colajele fabuloase ale lui Ion Bârlădeanu se mută vara aceasta în Centrul Vechi al Capitalei, într-o expoziţie stradală vizibilă pentru toţi cei care se vor plimba pe Lipscani. Ion Bârlădeanu, artist plastic care a cucerit lumea cu lucrările sale, şi Carmen Lidia Vidu, cel mai spectaculos regizor de teatru din România din punct de vedere vizual, îşi dau mâna într-un proiect în care vor mixa imaginile şi personajele cu care ei identifică Bucureştiul urban, cultural, emoţional şi fantastic: case, blocuri, parcuri, personaje de film, politică, lume reală sau personaje comerciale, imaginare, actuale. Un colaj stradal de mari dimensiuni, conceput de Ion Bârlădeanu şi Carmen Lidia Vidu, o selecţie de 30 de colaje pe tematică urbană ale lui Ion Bârlădeanu şi un scurtmetraj regizat de Carmen Lidia Vidu despre Bucureştiul lui Nea Ion alcătuiesc expoziţia Bucureşti. O lume de Ion Bârlădeanu şi Carmen Lidia Vidu.

Expoziţia face parte din proiectul Bucureşti. Memoria. Explorarea. Imaginea Oraşului, ce lansează candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Expoziţia, ce va fi vernisată vineri, 3 iulie, la ora 19.00, poate fi vizionată în perioada 3-15 iulie, zilnic între orele 10.00 şi 22.00, la Hanul Gabroveni din Centrul Vechi al Capitalei.

Ion Bârlădeanu propune o iconografie a culturii pop similară întrucâtva unui Olimp al tabloidelor. Colajele lui Ion Bârlădeanu sunt concepute ca decupaje de film, cadre ale unor pelicule imaginare. Bucureştiul este oraşul în care Ion Bârlădeanu şi-a trăit o mare parte a vieţii şi cvasitotalitatea anilor de creaţie artistică. Este locul în care i-a cunoscut pe actorii români de teatru şi cinema. Cu unii are câte o poveste, cu alţii a băut, pe unii i-a vizitat acasă, cu alţii a avut doar intersecţii întâmplătoare, nesemnificative în ordinea destinelor, dar importante în demersul artistic. În cadrul expoziţiei, dinamica inerentă a colajelor lui Ion Bârlădeanu întâlneşte ritmul artei video propuse de regizorul multimedia Carmen Vidu, oferind o surpriză bine ticluită de cei doi artişti vizitatorilor. Cele două abordări vizuale nu produc vreun contrast, dimpotrivă, se pun în valoare reciproc. Între cele două momente ale privirii trecerea e lină, logică, argumentată de generozitatea discursului vizual şi de căldura degajată de modul în care poveştile oraşului sunt puse în ramă, respectiv în ochiul videoproiectorului.

Expoziţia Bucureşti. O lume de Ion Bârlădeanu şi Carmen Lidia Vidu atinge teme ce ţin de istoria urbană, idoli, semnele oraşului comunist versus cel contemporan.

Povestea lui Ion Bârlădeanu e fascinantă şi pare desprinsă dintr-un film: a fost gropar, hamal în port, „scriitor” de cruci. Locuia într-o ghenă de gunoi de pe Calea Moşilor când a fost descoperit întâmplător de Ovidiu Feneş, în timp ce amândoi „vânau” cartoane pentru arta fiecăruia. Colajele sale s-au transformat peste noapte într-un fenomen, fiind expuse la cele mai prestigioase galerii de artă şi cucerind-o şi pe celebra Angelina Jolie.

„Există un mit fascinant al omului aflat la marginea societăţii care duce o existenţă psihopompă dincolo de convenţii sau conforturi burgheze. Fiecare societate are nevoie de aceşti oameni care trăiesc atât înăuntrul unei societăţi, cât şi în afara ei. Ei sunt creatorii discursului critic, ironiştii, cinicii, libertinii sau nebunii care pun bazele filosofice ale civilizaţiei occidentale. Filosofia occidentală abundă în exemple: Socrate, Antistene, Diogene cinicul, Montaigne, Rousseau sau Nietzsche sunt momente de acest tip. Ei sunt acele spirite libere care fac cu putinţă discursul coroziv într-o societate deschisă. Acest discurs acid produce autoreglări sociale foarte importante şi tot ceea ce înseamnă moment în istoria gîndirii libere europene are legătură mai mult sau mai puţin cu un episod din această galerie a oamenilor ce refuză să joace după regulile canonice de la un moment dat şi duc o existenţă contrariantă, chestionează status quo-ul. Prin existenţa lui, Ion Bârlădeanu a selectat timp de mai bine de treizeci de ani imagini din reviste şi a făcut o serie de colaje unice. Le face cu intenţia de a face filme. Porneşte de la un talent nativ de desenator şi, dorindu-şi să regizeze sau să joace în filme, creează o lume imaginară proto-pop ce este cu douăzeci de ani înaintea unei receptări româneşti, deoarece stilistica pop este o realitate post-decembristă în România, o consecinţă directă a societăţii de consum. El creează cu resurse minimale o fotogramă cinematică care spune de fiecare dată o poveste completă. Toate colajele sale sunt un hibrid foarte special de artă pop hibridată de un filon suprarealist – dada. Şi totul cu un flavor de melancolie de gulag comunist în care lumea filmului şi a brandurilor păreau singurele toposuri posibile ale libertăţii”, scrie Dan Popescu, curator şi filosof.

Ion Bârlădeanu a avut o existenţă de acest tip. Este născut în 1946 şi timp de mai bine de treizeci de ani a evitat să devină un “cetăţean onorabil”. Pe vremea comunismului a schimbat toate muncile posibile. La douăzeci de ani pleacă din satul său natal (Zăpodeni, judeţul Vaslui) şi începe să muncească la stuf în Tulcea, docher în Constanţa. În Bucureşti este pe rând gropar, tăietor la gater, paznic sau muncitor necalificat la Casa Poporului. După 1989 trăieşte din resurse marginale, ocupându-se ca free lancer de selectarea gunoiului într-o curte de bloc de pe strada Moşilor şi face mici servicii locatarilor din împrejurimi. Nu-şi întemeiază o familie şi nu se mai angajează. Toţi aceşti ani Ion Bârlădeanu îşi întreţine însă un proiect artistic pe care îl arată “doar câtorva oameni deştepţi”.

Regizor de teatru, de film şi de evenimente, Carmen Lidia Vidu a montat pe cele mai importante scene ale Bucureştiului, de la Teatrul Naţional, Teatrul Odeon şi Teatrul Nottara până la cele mai importante spaţii independente, ca Teatrul Act, Green Hours şi Godot Cafe Teatru. Este câştigătoarea Premiului Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj documentar în anul 2015, cu filmul său de debut, O scurtă istorie Astra Film. A absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti în 2003, dar vine din Arad.

A devenit cunoscută drept cel mai important regizor de teatru multimedia din România şi cel mai tânăr regizor care a montat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti (Privighetoarea şi trandafirul de Oscar Wilde, în anul 2007). Spectacolele de teatru montate de Carmen Lidia Vidu sunt speciale, folosesc un limbaj artistic diferit şi transformă tehnica în emoţie autentică, iar regizoarea promite că nu se va opri niciodată din experiment.

În teatru, cel mai nou proiect semnat Carmen Lidia Vidu este Eu. O casă de păpuşi, după O casă de păpuşi de Henrik Ibsen, care a avut premiera recent la Teatrul Odeon.

Carmen Lidia Vidu şi Ion Bârlădeanu s-au cunoscut pe stradă, la semafor, în Bucureşti. Aşa s-au născut o prietenie frumoasă şi două proiecte vizuale spectaculoase, care poartă semnătura celor doi artişti: Ion Bârlădeanu, cowboy-ul meu, o instalaţie găzduită de Institutul Francez în toamna anului 2011, şi Bucureşti. O lume de Ion Bârlădeanu şi Carmen Lidia Vidu.

„La semafor, pe Magheru, l-am cunoscut pe Ion Bârlădeanu. Îl văzusem la ştiri, la Tv. Ştiam aşa şi aşa cine este. Părea un tip foarte sărac şi mă enerva faptul că tot încerca să-i dea câinelui meu cele câteva bucăţi de carne pe care le cumpărase de la alimentară. Câinele meu avea ce să mănânce, Nea Ion părea să aibă mai multă nevoie. Apoi am aflat că lui nu-i prea place mâncarea. M-a invitat să-l vizitez, ca să-mi arate lucrările lui. A specificat totuşi să nu vin neînsoţită la el, nu se cuvine. Suntem vecini şi-l întâlnesc des. Mi-e foarte drag de el. Îmi place cum îşi povesteşte lucrările, îmi plac filmele cu cowboy regizate de el în colajele lui, sunt colorate, masculine şi foarte fin executate. Mă tot uit la mâinile lui şi nu îmi imaginez cum poate să realizeze nişte colaje perfecte. Îl admir. În imaginarul meu şi în filme am mai văzut oameni de «genul» lui. În realitatea noastră, nu-i găsesc locul. Nu vorbeşte ca noi, nu circulă ca noi, nu are nici o noţiune a banului. Trăieşte într-o lume proprie, în care taie şi lipeşte, bea, taie şi lipeşte. Un geniu şi în acelaşi timp un muritor de foame, numai din cauza lui. Pare un personaj din colajele lui, lipit pe realitatea noastră”, povesteşte Carmen Lidia Vidu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.