„Bucureştiul trebuie să aibă puteri limitate!”

UDMR e ca hopa-mitică şi ajunge din nou în „cărţi”. Cum reuşiţi performanţa asta?

De peste douăzeci de ani încercăm să asigurăm o stabilitate în politica românească. Nu trebuie uitat că UDMR este o organizaţie care nu şi-a schimbat numele şi ideologia. Toate celelalte partide au trecut prin astfel de transformări. Noi încercăm să dăm soluţii pentru toată societatea românească şi pentru comunitatea maghiară din România.

V-aţi urmat de fiecare dată calea, pas cu pas. Care este finalul demersului UDMR – în treacăt fie spus, singurul partid etnic din Europa -, unde vă veţi opri?

Da, suntem constituiţi pe criterii etnice, dar din ’96, de când am intrat prima oară la guvernare, am arătat că nu milităm exclusiv pentru drepturile maghiarilor din România. Care este finalul? Când România o să fie la nivelul Elveţiei sau Germaniei, atunci poate-poate nu va mai fi nevoie de un partid etnic. Atunci comunităţile maghiare vor fi înrolate pe bază ideologică de dreapta, de stânga, de mijloc în diferite partide româneşti, dar pot să vă spun că acest final este departe încă.

Aţi dat exemplu Elveţia, doriţi federalizarea României, crearea unei zone exclusiv maghiare, autonomie teritorială, culturală, economică…

Toată lumea ştie foarte bine că România a fost un stat hipercentralizat până în ’89. Din câteva „pixuri” de la Bucureşti s-a decis totul, începând cu ultima localitate din Oltenia, din Secuime sau din Dobrogea. Noi credem că Bucureştiul trebuie să aibă puteri limitate, Bucureştiul trebuie să predea aceste puteri autorităţilor locale, judeţene, iar descentralizarea este cheia. Dacă acest proces care se desfăşoară de 23 de ani în România se termină în diferite autonomii teritoriale, culturale, autonomii care funcţionează foarte bine în Europa, atunci credem că este foarte bine. Tendinţa de descentralizare este foarte clară şi este soluţia pentru toate comunităţile din România.

Să n-avem oare destulă autonomie locală la această oră?

Ăă… deci, subliniez înc-o dată, descentralizarea se face cu paşi mărunţi…

Da, dar pomeneaţi de autonomie teritorială, un subiect foarte sensibil în România…

Vedeţi dumneavoastră, dacă îl întrebi pe un oltean dacă vrea să se decidă soarta Olteniei acolo, sau vrea să decidă Bucureştiul, o să spună că el vrea să hotărască acolo…

Cred că în niciun caz prin autonomie teritorială!

Dar dumneavoastră ştiţi ce este autonomia teritorială? Autonomia teritorială nu este periculoasă pentru integritatea ţării. Uitaţi în Italia! Din punct de vedere economic, cel mai bine stă partea de nord a Italiei, Tirolul de Sud, şi-acolo au autonomie teritorială, ceea ce înseamnă o fantastică dezvoltare economică. Nu vrea bucovineanul sau dobrogeanul să trăiască mai bine? Credem că această autonomie teritorială este răspunsul.

Perfect. Să zicem că se formează regiuni în România. Pentru o dezvoltare armonioasă a teritoriului naţional, aţi accepta de exemplu o regiune Harghita-Covasna-Braşov-Buzău-Prahova şi Argeş?

Daţi-mi voie să nu vă răspund cu „da” sau „nu” la această întrebare. Trebuie ca orice regiune am face să ţină cont şi de realităţile istorice, şi nu să trasăm nişte linii artficiale unde judeţele n-au de-a face unele cu altele. În istorie, Buzăul n-a avut nimic de-a face cu Harghita.

Mai devreme vorbeam de planul economic… N-ar fi mai bine ca două judeţe sărace să fie cuplate la unele mai „răsărite”? Nici nu ştiu de ce ce sunt sărace Harghita şi Covasna pentru că au baroni locali foarte bogaţi…

Nu ştiu despre ce vorbiţi, despre ce baroni locali bogaţi este vorba…

Vă spun eu dacă nu ştiţi. ,Dacă ajungeţi cumva în zonă, veţi afla de la oamenii simpli cine sunt „stăpânii zonei”, cine defrişează pădurile – printre altele -, şi sunt nume din UDMR…

Dar nu există asemenea nume de baroni locali în toate judeţele?…

Există temerea că regiunea economică, poate teritorială pe care o susţineţi, se suprapune exact peste Ardealul rupt din România prin Diktatul de la Viena, generându-se apoi uşor trecerea spre Ungaria…

Dacă în acest secol în Europa cineva mai vorbeşte despre graniţe, vorbeşte despre o problemă care nu mai există. În cel mult un an, să sperăm, nu va mai fi graniţă între Ungaria şi România. Dacă un cetăţean român din orice regiune din ţara noastră vorbeşte despre graniţe care există numai pe hartă, atunci este o falsă problemă, generată poate de politicieni.

Revenind la politică… sunteţi foarte curtaţi ca de fiecare dată. Însă acum există o majoritate care în principiu n-ar mai avea nevoie de UDMR la guvernare. Totuşi, în cazul unei colaborări privind schimbarea Constituţiei, care ar fi punctele pe care le veţi „ataca”?

E o problemă ce priveşte diferite elemente care activează în cadrul românesc: Guvernul, Preşedinţia, Parlamentul nu au delimitate foarte clar atribuţiunile. De aceea avem o problemă în politica bucureşteană, dâmboviţeană, pentru că nu am delimitat cât de „jucător” este preşedintele, cât de „jucător” este CCR, de unde începe puterea Parlamentului, a Guvernului. Este necesar să le clarificăm şi cred că cea mai mare putere trebuie să o aibă Parlamentul.

Este frumos ce spuneţi, însă aţi participat din plin la subminarea puterii parlamentare când aţi boicotat referendumul privind demiterea preşedintelui… Aţi primit vreun ordin de la Viktor Orban?

Doriţi să mai continuăm discuţia asta? Acum foarte serios vă spun… doriţi să continăm în mod civilizat? Dacă nu, o încheiem aici.

Vi se pare c-aş fi necivilizat dacă vă spun că românii de origine maghiară au boicotat referendumul privind demiterea lui Băsescu?

Deci, UDMR a îndemnat la vot şi am spus că fiecare trebuie să meargă la vot pentru că un reprezentat al etniei maghiare a declanşat scânteia revoluţiei din ’89 unde au murit oameni pentru ca noi să avem drept de vot.

Dacă şi-atunci i-aţi îndemnat, şi-acum la fel, ce i-a făcut să stea acasă în vară şi să iasă acum la vot?

Deci maghiarii au stat acasă la referendum pentru că au considerat că nu ei trebuie să facă dreptate într-o luptă politică ce le viza indirect viaţa lor de zi cu zi…

Adică s-au considerat a nu fi cetăţeni români?

Nu răspund la această întrebare, vă rog să-mi adresaţi întrebări normale…

Să înţeleg că demiterea preşedintelui lor e o treabă care nu-i interesează?

Îi interesează viaţa de zi cu zi a comunităţii lor, nu o luptă politică între polul de dreapta şi cel de stânga. De aceea nu au participat… Şi repet, opinia mea este că ar fi trebuit să participe la fiecare votare.

Există o doză de naţionalism exacerbat şi printre unguri, şi printre români. Cum îl priviţi?

În interiorul comunităţii maghiare există un asemenea naţionalism, la fel ca şi în interiorul comunităţii româneşti. În UDMR însă nu avem extremişti de stânga sau de dreapta.

Veţi putea colabora – să zicem – cu Crin Antonescu?

Vom colabora cu orice politician democrat din România. Trebuie să fim şi în relaţii de parteneriat cu toate partidele democratice din România, mai puţin cu PRM, cu care nu am discutat niciodată, dar cu PNL am avut o colaborare foarte bună atunci când era condus de domnul Tăriceanu.

Acum vă citez: „Crin Antonescu, naţionalistul de serviciu al opoziţiei tocmai aflat la datorie, a fost în prag de leşin la auzul veştii”… sau „un singur lucru pot să promit celor de genul Vadim, Antonescu și colegilor lor: la fel se va întâmpla și de acum înainte!”… Repet, aţi putea colabora cu naţionalistul de serviciu?

Dacă ne uităm la declaraţiile politicienilor români din ultimii 23 de ani, atunci nu s-ar mai face absolut nicio coaliţie, iar partidele ar în funcţiona în paralel. Politicienii formulează idei şi expresii mai drastice, dar când se stă la masa tratativelor e bine să uităm aceste declaraţii, să nu le considerăm primordiale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.