Cu fundul în două luntre

Deputatul Daniel Oajdea – cel care a jucat şi încă mai joacă rolul disidentului din PDL – este un caz unic în analele politicii româneşti. El este, simultan, membru în două partide politice. În Camera Deputaţilor este membru PDL, iar în afară (sau în timpul liber) este membru al PPDD. Conform legii partidelor politice, acest lucru este interzis. Şi totuşi, în cazul lui Oajdea se poate.

Voturi pe linia PDL

Deputatul PDL de Iaşi Daniel Oajdea a anunţat pe 15 februarie a.c. că s-a înscris în PPDD. La înscrierea într-un alt partid, automat, persoana în cauză şi-a pierdut calitatea de membru al PDL. Surpriză însă. Luni 20 februarie, Daniel Oajdea nu şi-a anunţat public - conform procedurilor şi regulamentelor - în plenul Camerei Deputaţilor demisia din PDL. Nici liderul de grup, Mircea Toader şi nici preşedinta Camerei, Roberta Anastase, nu au făcut din oficiu vreun anunţ în acest sens.

Marţi 21 februarie, Oajdea a votat pe aceeaşi linie cu deputaţii PDL, având câteva abţineri, dar numai la legi fără importanţă. Pe site-un Camerei Deputaţilor, Oajdea apare la grupul parlamentar al PDL, iar la sesiune de vot, apare printre votanţii PDL. Pe fişa de prezenţă, Oajdea apare tot la PDL. Toate aceste elemente demonstrează că el nu a plecat din PDL. Dacă ar fi plecat, atunci numele lui ar fi apărut la independenţi neafiliaţi.

Pe cine păcăleşte Oajdea?

Deci domnul Oajdea este bine-merci membru al PDL. Se pune întrebarea: pe cine încearcă să păcălească Oajdea? Că i-a păcălit pe Dan Diaconescu & Co. nu are nici o importanţă, pentru că, zilnic, Diaconescu şi ortacii săi de la OTV păcălesc la greu şi dezinformează telespectatorii.

Dacă-i excludem pe cei de mai sus, înseamnă că Oajdea păcăleşte opinia publică. El trebuie să-şi ducă înainte misiunea de „disident" al PDL, în special în media – evident, posturile TV de ştiri l-au cultivat cu sârg pe Oajdea săptămâna trecută. Şi astfel românii au aflat că în PDL „este dictatură", că „în momentul în care un preşedinte de partid ajunge să conducă Romania, el nu este dator populaţiei, ci unui grup de interese din partidul sau".

Vorbe „curajoase", dar utilizate doar pentru a adormi opinia publică. Asta până când lumea îşi va da seama că totul este o cacealma.