Irina Socol, unul dintre fondatorii companiei Siveco, a primit o condamnare definitivă de doi ani și șase luni de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
Instanța a considerat că Irina Socol, împreună cu alte persoane, a prejudiciat bugetul de stat cu trei milioane de euro prin tranzacții fictive cu firme ale unor persoane din localitatea Sintești, de lângă București, care aveau ca activiate colectarea fierului vechi.
Condamnarea Irinei Socol a dărmânat mitul omului de afaceri intergru din industria IT, considerată ca motor de dezvoltare a economiei românești, și imaginea businessman-ului de succes, prezent în toate topurile care prezentau oameni avuți sau cu influență. Irina Socol a pus bazele unei companii din domeniul IT în anii ’90 iar de-a lungul timpului s-a dovedit ca una dintre societățile cu mare lipici la contractele cu statul român. Irina Socol este absolventă a Facultăţii de Automatică, specializarea Calculatoare de proces (1981), şi a Academiei de Management Niedersachsen Germania (1993).
Înainte de 1990, ea lucre la celebrul Institut de Cercetări pentru Tehnologia Informaţiei, care se ocupa de calculatoare și informatică. După revoluție, foarte mulți din salariații ICI și-au făcut companii private, unele dintre ele devenind célèbre, precum Computerland a lui Nicolae Badea sau Siveco a soților Alexandru Rădășanu-Irina Socol.
Începuturile în business-ul autohton se leagă de o firmă din Franța care dorea să deschidă un un departament de asigurare şi control al calităţii într-o ţară din Europa de Est, perioadă în care dezvoltarea de software se făcea în India. Cei doi soți au au înfiinţat un departament de asigurarea şi controlul calităţii, sediul fiind chiar în locuinţa familiei, și lucrau pentru compania franceză.
În timp, Siveco a trecut de la outsourcing la crearea propriilor programe informatice și softuri. Astfel, din 1992, când s-a demarat totul, și până în prezent, Siveco a strâns 1.200 de specialiști în software, 1.400 de clienți, 15 milioane de utilizatori ai soluțiilor companiei și o cifră de afaceri în jur de 70 de milioane de euro pe an.
Siveco a obținut în toți acești ani multe contracte cu statul român, iar unul dintre cele mai mari este cel încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate, ce a depăşit 100 de milioane de euro. În acest contract, Siveco a lucrat alături de HP şi Oracle. Siveco s-a asociat cu Master Technology Systems SRL pentru un contract de 4 milioane de euro cu ANAF, “pentru servicii de asistenţă tehnică şi mentenanţă a sistemelor componente ale Sistemului Informatic Integrat Vamal (SIIV)”.
Pe lista contractelor Siveco cu statul se mai află: Ministerul Afacerilor Externe (31 milioane de lei), Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (două contracte în valoare totală de 2,9 milioane de lei), Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (1,9 milioane de lei), Agentia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (718.000 lei), Nuclearelectrica (930.000 de lei), Spitalul Penitenciar Bucureşti Rahova (288.000 de lei), Primăria Municipiului București (224.000 de lei), Consiliul Județean Brașov (3,1 milioane de lei) și Consiliul Județean Tulcea (4,7 milioane de lei).
În 2005, soții Socol-Rădășanu vând 32% din Siveco fondului de investiţii polonez Enterprise Investors şi diviziei de investiţii a gigantului american Intel, o tranzacţie evaluată atunci la 10 milioane de euro (12 milioane de dolari), evaluând astfel toată compania la 30 de milioane de euro. Peste nouă ani, cei doi soți precum și ceilalți parteneri din companie răscumpără pachetul de acțiuni vândut în 2015.
„Tranzacţia a evaluat Siveco la o valoare mai mare decât în anul 2005, în condiţiile în care am şi crescut foarte mult. Dacă ne uităm ce s-a întâmplat în perioada aceasta, am crescut mult, ne-am întins pe internaţional puternic. Dar am reuşit să găsim cu ei o soluţie prin care noi să fim mulţumiţi şi să o considerăm o tranzacţie avantajoasă pentru noi“, a declarat Irina Socol pentru ZF.
În 2013, Siveco a avut afaceri de 65 de milioane de euro, iar planul pentru următorii ani era să ajungă la 100 de milioane de euro. „O cifră de 65 de milioane de euro pe care am avut-o în 2012 şi 2013 nu este o valoare mică. 65 milioane de euro pentru o firmă de soft este o valoare mare, iar anul acesta sperăm să depăşim 70 de milioane de euro. În ceea ce priveşte veniturile de pe pieţe internaţionale, acestea au avut o pondere de circa 30% în venituri anul trecut.
Scopul nostru este ca pe internaţional să ajungem la 50% din cifra de afaceri”, declara Irina Socol. Totul a explodat în 2014 când Irina Socol a fost reținută pentru săvârșirea de fapte penale. „În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei compani producătoare de programe informatice ar fi creat un circuit infracţional format din peste 50 de societăţi comerciale prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive derulate în perioada 2009-2013, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro”, a menţionat într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.
În contabilitatea producătorului de soft au fost înregistrate achiziţii fictive de servicii reprezentând crearea unor programe informatice care în realitate nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu peste trei milioane de euro, conform anchetatorilor.
Irina Socol a fost trimisă în judecată în noiembrie 2014, de către procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, fiind acuzată că a pus bazele unui mecanism evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise. Procurorii au arătat că, „practic, este fictiv tot lanţul de achiziţii din spatele societăţilor care au facturat către Siveco România”, pentru că, „din moment ce societăţile prestatoare nu au avut angajaţi, inculpaţii nu au cunoştinţele necesare pentru a presta astfel de servicii, iar alţi prestatori reali de servicii nu au fost identificaţi, este evident că toate serviciile facturate, inclusiv serviciile facturate către Siveco, sunt fictive”.
„De la Eurovip, Siveco România a achiziţionat, în cursul anului 2009, servicii în valoare de 2.500.718 lei, plus TVA, în cuantum de 475.137 lei. Societatea Eurovip a avut ca asociat şi administrator pe Valentina Mihai Gogu, persoană de etnie romă, în vârstă de 49 ani, care locuieşte în satul Sinteşti, Ilfov, şi care nu ştie să scrie şi să citească. Toţi banii care au fost încasaţi de Eurovip de la Siveco România au fost retraşi în numerar pe baza unor borderouri de achiziţie fier vechi de la persoane fizice.
Practic, societatea Eurovip achiziţiona fier vechi, dar vindea programe informatice”, susțin procurorii. Unul dintre cele șapte denunțuri depuse la DNA de Alina Măgureanu, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, se referă la dosarul Siveco. Avocata Irinei Socol, șefa companiei abonate la contracte cu statul, l-ar fi avertizat pe Virgil Măgureanu că urmează să fie audiat în acest dosar. Mai mult, fostul șef al SRI și soția sa ar fi primit bani de la Irina Socol în schimbul intervenții făcute pentru a facilita companiei câștigarea de licitații, se arată în denunț.
În septembrie 2014, după ce Irina Socol a fost arestată preventiv, consiliul de administraţie al Siveco România l-a numit pe Florian Gabriel Ilia în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al companiei. Numirea a fost făcută de către acţionari şi Consiliul de Administraţie Siveco România, în urma deciziei Irinei Socol de retragere din funcţiile executive. Irina Socol a recunoscut că face se face vinovată de evaziune fisclă și, ca să le arate magistraților că merită o pedeapsă mai blândă, a achitat 20 de milioane de lei dintr-un prejudiciu de 3 milioane de euro.
În prezent, Irina Socol nu mai deține nicio acțiune la Sivaco, ea întrăinându-și ultimele titluri cu puțin timp înainte de sentința definitivă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.