Libertatea de mișcare este o piatră de temelie a Uniunii Europene. Atunci când vine vorba despre furnizarea serviciilor de sănătate în cele mai sărace țări din blocul european, intervine altă problemă. Tot mai mulți medici și asistente se mută dintr-o țară în alta, depășind astfel rata de transfer a oricărei alte meserii din UE. Valul este, de obicei, dinspre Est spre Vest, dinspre cele mai sărace țări din Est către cele bogate din Vest. O analiză a Politico, bazată pe datele Comisiei Europene, scoate la iveală faptul că acest exod dinspre Est spre Vest este de fapt pregătirea cadrelor medicale din țările sărace pentru vecinii mai bogați.
Spre exemplu, pentru Ingmar Lindström, care a absolvit Facultatea de Medicină din Tartu, Estonia, în 2001, tot ce a trebuit să facă pentru a-și mări de patru ori salariul a fost să se mute 200 kilometri. Ca medic de familie în Estonia, câștiga 600 euro pe lună. Îi plăcea ce face și iubea și locul în care trăia. „Dar nu aveam bani pentru a-mi plăti dările la stat. Acesta este principalul motiv pentru care m-am gândit că ar trebui să plec în Finlanda“, spune el.
Bani și timp pentru educarea medicilor
Dincolo de golf, tinerii medici câștigă 2.000 sau chiar 3.000 euro pe lună – de patru sau cinci ori mai mult decât ar fi câștigat în Estonia –, iar numărul insuficient de medici finlandezi îi ajută pe estonieni să-și găsească mai ușor de lucru. „La câțiva ani după ce am absolvit, 30 sau 40% din fiecare grupă au plecat în altă țară“, spune Lindström.
Educarea medicilor este un proces lung și costisitor, dar nu fiecare țară își poate recompensa absolvenții de medicină în mod egal. Cheltuielile, pentru fiecare persoană, în țările UE variază de la 816 euro pe an în România până la mai mult de 4.000 euro pe an în Luxemburg, Germania și alte țări vestice. Și, astfel, medicii și asistentele urmăresc calea banilor.
10% din români nu au asigurări de sănătate
România a pierdut jumătate din medici între 2009 și 2015, scriu analiștii de la Politico. La câțiva ani după ce Polonia a intrat în UE, mai mult de 60% din studenții de la medicină din anul V și VI plănuiau să plece peste graniță. Slovacia avea cam 15.000 de medici când a intrat în UE în 2004, iar 3.800 au aplicat de atunci până acum pentru a pleca. Recent, cele mai lovite de exodul cadrelor medicale sunt Portugalia și Grecia, potrivit acelorași analiști. Medicii care provin din țările sărace sunt tineri și îi vor înlocui pe cei care se apropie de pensie, având în vedere că vârsta medie a medicilor din UE este în creștere. Mai mult de unul din trei medici din UE avea, în 2014, 55 de ani sau peste această vârstă. Până în 2020, aceasta ar putea să însemne că mai mult de 60.000 de medici – 3,2% din forța de muncă – vor părăsi profesia, în fiecare an, potrivit Comisiei. În unele țări, pierderea cadrelor medicale pare să fie deja un fel de taxă. În România, de exemplu, 10% din populație nu beneficiază de asigurări de sănătate.
Politici internaționale
În privința recrutării asistentelor și medicilor din țările în curs de dezvoltare, există un acord ca țările-gazdă să aibă responsabilitatea de a nu „seca“ țările de unde recrutează. În 1999, de exemplu, Ministerul Sănătății din Marea Britanie a implementat standarde pentru „recrutare internațională etică“, ce includeau țări în curs de dezvoltare de unde recrutarea celor care munceau în sistemul de sănătate să fie restricționată. Lista includea Croația – care pierduse 570 de medici (5% din total) în favoarea țărilor din UE, până la momentul în care a aderat și ea în 2013. Pe lista Marii Britanii nu se afla și România, regatul fiind preferat de majoritatea cadrelor medicale din țara noastră care aleg să părăsească țara. UE a adoptat politici pentru a proteja unele țări care nu fac parte din blocul european pentru a nu se înrăutăți sistemele de sănătate. Dar în interiorul Uniunii nu există o astfel de politică. De fapt, spun analiștii, Comisia Europeană a făcut migrația mai ușoară.
72.314 de doctori din Uniunea Europeană au aplicat să lucreze în alte țări din bloc, în perioada 1997-2016
Comisia Europeană face mai ușoară migrația
Procesul de mutare dintr-o țară UE în alta a fost destul de puternic pentru anumite profesii, așa cum sunt cele de medic și asistentă medicală. Cei care aplică nu sunt întotdeauna siguri unde vor să o facă pentru a li se recunoaște studiile, cererile variind de la o țară la alta, iar autoritățile naționale deseori depășesc deadline-urile pentru a răspunde cererilor. Anul trecut, Comisia Europeană a lansat un program care a simplificat procedeul unor angajați prin aducerea lor în sistemul online. Astfel, prin site-ul European Professional Card, profesioniști din cinci cele mai mobile profesii intra-UE – asistente medicale, farmaciști, fizioterapeuți, agenți imobiliari și ghizi montani – pot afla ce se caută în fiecare țară, pot să-și încarce toate datele legate de studii și pregătire și plătesc o taxă de înregistrare. Odată ce țara-gazdă îi acceptă, se pot muta (presupunând că știu limba vorbită acolo) și pot începe să practice. Dacă țara-gazdă nu respectă deadline-ul, aplicarea este acceptată în mod automat. Comisia Europeană analizează modul în care funcționează acest program pentru asistentele medicale. O analiză care ar putea fi publicată mai târziu în acest an poate include o propunere pentru a extinde programul și la alte profesii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.