Noi, doamnele din Supper Clubul de Miercuri Seara (suntem opt), credem că Hillary Clinton va câştiga nominalizarea democrată pentru alegerile prezidenţiale din 2016. Ei bine, suntem toate opt gata să votăm pentru Bernie Sanders, senator din micuţul stat Vermont, din Noua Anglie, la Atlantic. De ce? Probabil pentru că suntem nişte visătoare. De asemenea, fiindcă problemele ce nu ne dau pace sunt aceleaşi despre care vorbeşte Bernie.
Şi, hai s-o spunem pe aia dreaptă chiar de la început: toate frământările noaste sunt legate de chestiuni interne. Partea din agenda lui Bernie intitulată ”Probleme”, aşa cum apare pe website-ul lui, nici măcar nu are o secţiune de politică externă. În orice caz, nu încă. Şi asta nu pentru că nu ar exista o mulţime de lucruri în alte părţi, care să nu ne preocupe – ISIS, Iranul, Ucraina, UE, Rusia, China –, dar cei mai mulţi dintre americani sunt atât de îngrijoraţi de cele ce se întâmplă aici, acasă, încât chestiunile externe rămân undeva, departe, în spate.
Care-s ofurile noastre? Păi, primul este prăpastia apărută, în Statele Unite, între săraci şi bogaţi. Apoi, degradarea sistematică a sistemului nostru de învăţământ, costurile uriaşe ale educaţiei, atât de mari încât absolvenţii de colegii pleacă la primul lor drum în viaţă împovăraţi de datorii. În continuare, felul cum banii, banii mulţi, au pervertit sistemul politic american. Vine, la rând, dezastrul cumplit al schimbării climei. Vine sfârşitul sistemului de pensii, cu excepţia asistenţei sociale (Social Security), concepută ca un ajutor financiar suplimentar, şi acesta intrat sub atacul republicanilor, care vor să-l privatizeze. În sfârşit, sărăcia lucie a următoarei generaţii de pensionari. Ar mai fi ceva? Mai sunt relaţiile rasiale. Mai este imigrarea. Dependenţa de droguri. De asemenea, ne întrebăm când va seca de tot puţul nostru? OK, ultima întrebare este locală, nu-i priveşte pe toţi americanii, dar provoacă îngrijorare aici, în munţii Californiei. Sanders n-a vorbit în mod specific de chestia asta, dar, cu siguranţă, ar dovedi înţelegere dacă ar fi să se işte o discuţie pe acestă temă, este genul de om care simpatizează cu oamenii aflaţi la ananghie.
La fel ca Sanders, şi noi credem că aceste alegeri sunt foarte importante. Spunea dânsul: ”Poporul american trebuie să ia o hotărâre fundamentală. Continuăm declinul vechi de 40 de ani al clasei noastre de mijloc, continuăm să adâncim hăul dintre cei foarte bogaţi şi toţi ceilalţi, sau pornim lupta pentru o agendă economică progresistă, una care să aducă locuri de muncă şi creşteri salariale, să protejeze mediul înconjurător şi să ofere îngrijire medicală pentru toţi? Suntem pregătiţi să luăm puterea economică şi politică enormă din mâinile clasei miliardarilor, sau vom continua să nu deranjăm oligarhia economică şi politică? Acestea-s cele mai importante întrebări ale timpului nostru, iar modul cum le vom da răspunsuri va hotărî viitorul ţării noastre”. Iar noi, doamnele din Supper Clubul de Miercuri Seara – o fostă judecătoare, o fostă funcţionară din sistemul judiciar pentru minori, o fostă profesoară de liceu, o fostă diplomată, văduva unui politician din Texas (care urăşte Texasul şi s-a stabilit aici, în California) –, suntem toate de acord cu ceea ce a spus Bernie Sanders.
Dar sprijinul pentru Sanders merge dincolo de aceste probleme, iar asta ar putea fi şi mai important. Într-o lume politică unde cei mai mulţi dintre candidaţi spun ce presupun ei că oamenii doresc să audă, Bernie Sanders spune ceea ce crede el că este drept, bine şi necesar. Şi acesta-i motivul pentru care senatorul creşte în sondaje. E drept, deocamdată este mult în urma lui Hillary Clinton, dar, în timp ce el urcă, ea coboară. Hillary este de 3 ori mai ”populară” decât Sanders şi a strâns de 3 ori mai mulţi bani decât el (la 15 iulie), dar este cam copleşită atât de atacurile republicanilor, cât şi de propriile ei minusuri, foloseşte cuvinte mărturisind lipsă de decizie, ca ”probabil că nu”, ”destul de”, ”aproximativ” etc. Şi ce-i mai serios este că Hillary este tot mai convinsă că reguli care se aplică altora nu se aplică ei. Mă rog, o groază de politicieni la nivel înalt, şi asta nu-i valabil doar în Statele Unite, par să fie convinşi că regulile se aplică doar altora…
Dinspre partea republicană, Donald Trump se bucură de o popularitate enormă, din aceleaşi motive, credem noi, ca şi Sanders. Probabil că tipul este un mârlan, o gură spartă şi un nesuferit, dar e autentic, e de-adevăratelea. Trump nu spune lucruri pentru că lumea vrea să le audă, ci le spune pentru că se bucură şi are satisfacţia să le spună. Deci, au cei doi, Trump şi Sanders, o şansă? Probabil că nu (în sensul clasic al cuvântului), dar chiar şi conservatorul Wall Street Journal afirmă că aceste alegeri ar putea fi cele care vor rescrie legile şi vor aduce schimbări fundamentale.
Alegătorii republicani sunt nemulţumiţi. La fel, alegătorii democraţi sunt şi ei nemulţumiţi. Toţi suntem neliniştiţi. Aşa că… vom vota pentru Bernie. Ne vom angaja în campania sa. Unii, deja, o fac în mod voluntar. Şi s-ar putea ca noi să fim acelea care vor înclina balanţa, vor face diferenţa. Noi, toate cele opt.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.