Când politica externă se aseamănă unor afaceri imobiliare

Ieşirea Angliei din UE favorizează manifestarea disensiunilor istorice care păreau şterse de pe agenda continentului. Modelul vestic, imaginea omului european, a intrat într-un declin. Criza structurală UE va fi, probabil, cea mai de luat în serios temă a instabilităţii extinse, la care lucrează deja mulţi, din cele mai contradictorii motive. Extremismul de dreapta, constrâns juridic şi moral la tăcere, după Al Doilea Război, se arată în toată terifianta lui splendoare. După ce se vor repeta alegerile prezidenţiale din Austria, Ungaria îşi poate lărgi aria problematică. Statele de la care aşteptam responsabilitate pentru destinul comun, Franţa şi Germania, sunt tot mai departe de un proiect european pe care să îl contrapună crizei intempestive sau celei cronice. Oamenii politici europeni ai momentului sunt într-o derivă omologată, pe nedrept numită corectitudine, al cărei decont speră să îl achite esticii în nota cunoscută a istoriei.

Politica externă a României se află sub controlul inacceptabil al câtorva persoane, exact ca în perioada comunistă. Aşa se face că înainte de 1989 românilor le erau total necunoscute evenimente care aveau loc în Bulgaria, Moldova sau Ungaria, adăugate blocadei informaţionale interne. Bună sau rea, politica externă a României comuniste era cunoscută exclusiv sub aspect propagandistic. Corpul nostru diplomatic pare să fi fost un fel de elită militară imposibil de luat în serios de cineva sub aspect moral sau intelectual. Politica externă din anii ’80 a stat sub semnul unui îngheţ în urma căruia România a fost aproape ştearsă de pe hartă. Această improvizare a politicii externe după criterii prin care slujeau vulnerabilităţilor unor conducători politici nu s-a diminuat după 1990. Creatorii de imagine şi spaţiu vital a relaţiilor internaţionale ale ţării sunt în continuare ţinuţi sub o dirijare abuzivă, într-o situaţie tot mai complicată. Involuţiile vieţii noastre politice se răsfrâng în blocajul instituţional generalizat. Mimarea de către unele persoane, care au obţinut voturile populare, a unor prerogative democratic oferite, în cadrul sistemului, de clasa politică atinge un prag critic, similar celui din totalitarism. Câteva personaje au ajuns inerţial să decidă în numele ţării fără a avea un mandat explicit pentru o asemenea grozăvie. Nu că ar fi nevoie de un referendum pentru multe dintre deciziile luate ad-hoc, însă informarea publică este indiscutabilă. Mai mult, afilieri ale României au ajuns a fi decise de un grup tot mai restrâns de persoane.

O putere incontrolabilă, care serveşte corupţiei internaţionale şi celei interne, este instalată în România, nu de azi de ieri. Despre angajamentele României nu se ştiu decât lucruri la nivelul unor banale comunicări. Chiar agenda de la Bruxelles este atât de vagă încât nu poate sub nici o formă angaja societatea. Tot mai mult lucrurile se aseamănă comunicatelor politice din perioada totalitară şi activităţii înalţilor şi micilor funcţionari de atunci. Că nu are cum să fie constituţională o asemenea situaţie nu mai este nicio îndoială. Abuzurile ar trebui denunţate cu subiect şi predicat, ele expun deja statalitatea şi siguranţa naţională. Înaintea tuturor, Curtea Constituţională are datoria să apere România de lipsa de transparenţă legislativă şi operaţională, autosesizându-se.

România riscă prin iresponsabilitatea unora dintre oamenii săi politici să se angajeze în destabilizarea internă şi zonală.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ioan Vieru 1329 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.