Cântec de Chitară

Vântul ne-a bătut cu bolovani cetatea o noapte, muncindu-se să ne-o dărâme. Îl vedeam prin întuneric ca pe un om pornit să facă rău, înalt cât lumea, cu spinarea lată cât orizontul, cu un picior în mare şi cu un picior pe munte. Îmbătat de valuri şi de beznă, el ridica fundurile văzduhului şi le împingea înainte, scotea lespezile din adâncimile apelor încremenite, dezrădăcina obeliscuri şi piramide şi le arunca în noi răcnind.
Doamne! ce are Omul ăsta cu noi, să ne sperie şi să ne ostenească sufletele peste toate puterile de răbdare? Până la ziuă el poate să ne piardă. Mâna lui a încercat de câteva ori turnul, dacă se mişcă în gingia lui, şi o aud scormonind în temelii. Mi s-a părut că zece mii de oşteni au descălecat ca să ne asalteze cu topoare şi suliţi. Ei nu ţin socoteală şi vor să intre de-a dreptul prin păreţi.

Cuceritori viteji de ziduri fără apărare, staţi puţin!
Vreţi să plecăm? Copiii dorm, nu-i înfricoşaţi.
Un hohot de râs deznădăjduit răspunse. Vântului îi era frig, armatele lui furioase erau desculţe, săcurile şi lăncile crăpau de ger.

Vino, vântule, şi te încălzeşte şi fă-te pisica noastră lângă vatră. Fă-te unchiaşul căminului şi povesteşte-ne viaţa ta neastâmpărată de răzbunări şi răscoală, mutată din cuiburile tale din ceruri şi din pământuri.

Un miros de lavă şi de pustietate trece prin geamurile şi uşile mele încercate cu săbii pe dedesubt.

Tu trebuie să fii de departe şi iute: încă nu s-au stins gemetele ţărilor îngropate, din răsunetul tău. Ai luat din gura oamenilor în agonie cuvântul şi ultimul oftat şi-l duci cu tine repetat şi nemistuit. Vocea vâslaşilor cărora le-ai rupt lopeţile şi barca, zbierătul zimbrilor fugăriţi cu stânci, ţipătul gazelelor, amestecate cu glasul slăbit al caravanei. Toate războaiele au rămas întipărite în tropotul haosului tău.

Te-am mai auzit, te-am ascultat: ce vrei?

Nu este de ajuns zilnica îndoială şi spaimă? Sunt prea puţin chinuit de zădărnicia cumplită a vieţii, ca să mă chinuieşti şi tu? Trebuie să fiu mucenicul şi al soarelui şi al furtunii şi al zilei albastre şi al nopţii negre şi al fiecărei ore, trăită fără alt rost decât pentru că m-am pomenit făcând parte cu voi din timp? Cum să te farmec şi să te liniştesc? Cuvântul nu mi se zăreşte cu auzul, şi cântecul nu pot să-l înjgheb.

Unde s-au ascuns pasările ca să nu le ajungi, bufniţa şi cucuvaia, care-mi mângâie de obicei singurătatea? Vrăbiile din streşini au simţit scuturându-se bârnele şi căpriorii şi n-ar cuteza să iasă şi să caute, bâjbâind cu aripi, un adăpost mai bun.

Ce să fac atunci? Mi-am deşteptat vânătorii şi câinii, am întins arcurile, am încărcat puştile şi am pornit după tine, ca să te prindem înlănţuit sau să te ucidem. Şi te-am urmărit, te-am înghesuit în îngustimi şi trecători, şi, pe măsură ce te ajungeam cu focurile şi cu săgeţile, întunericul se făcea mai mare şi fuga ta mai cutremurată. Am doborât peste tine codrii şi stâncile şi nu te-am strivit, sângele tău n-a făcut cheag şi mocirlă nicăieri. Urâtule!

Stupii tac. Ce fac albinele mele îngrămădite pe fagurii închişi? Am pus urechea şi am ascultat păretele dacă murmură. Am înconjurat ştiubeiele cu stoguri de papură şi le-am legat ca să ţie până la întoarcerea soarelui fierbinte. Cetăţile lor nu se cunosc: moarte sunt, sau vii?

1933
Cântec de Chitară, Opere vol III, Ediţie îngrijită de Mitzura Arghezi

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Tudor Arghezi 9 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.