Ruşii şi occidentalii au interpretări total diferite despre criza din Ucraina, fiind in mare parte prizonierii canalelor oficiale de informaţii. Sondaje recente, citate de the Moscow Times, arată că opiniile cetăţenilor influenţează decizia politică şi că maşinăria de propagandă este tot mai greu de controlat, intrându-se într-o spirală periculoasă.
Spre exemplu, The Economist susţine că incidentul doborârii zboruklui MH17 ar fi trebuit să îl facă pe liderul rus să renunţe măcar puţin la atitudinea sa faţă de ce se întâmplă în estul Ucrainei, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Din două motive.
Primul răspuns la atacurile Occidentului este minciuna, iar oamenii lui Putin au emis teorii care mai de care mai incredibile despre doborârea avionului. În al doilea rând, el este prins în reţeaua sa de neadevăruri, astfel că nu îşi permite să iasă în spaţiul public şi să recunoască adevărul.
Potrivit unui sondaj realizat de Levada Center, 64% dintre ruşi dau vina pe Occident pentru izbucnirea conflictului din Ucraina, iar 27% cred că acesta a fost determinat de protestele locale din Ucraina sau de politicile naţionaliste promovate de Kiev. Doar 3% dintre ruşi cred că Moscova a intervenit în conflictul din ţara vecină.
Un alt sondaj, realizat de Chicago Council on Global Affairs în urmă cu o săptămână, arată că opinia publică internaţională are o părere la fel de proastă despre Rusia ca şi în timpul celor mai negre episoade ale Războiului Rece. Doar 36% dintre americani privesc Rusia în mod favorabil, cel mai mic procent începând din 1986. În schimb, 10% dintre americani se pronunţă în favoarea trimiterii unor trupe în Ucraina, în cazul în carea ceastă ţară ar fi invadată de Rusia.
Analiştii susţin că aceste opinii au implicaţii majore asupra politicii. Liderii occidentali şi cei ruşi au rămas prizonierii opiniei publice pe care au alimentat-o cu informaţii distorsionate. “Maşinăria mediatică funcţioneaza acum sub influenţa propriei inerţii şi nimeni nu ştie cum să o controleze”, susţine Gleb Pavlovsky, fost consilier politic al presedintelui Vladimir Putin.
Doar 1% dintre ruşi se informează din alte surse decât presa deţinută de stat când vine vorba despre conflictul din Ucraina şi doar 29% dintre ruşi folosesc internetul ca sursă de informaţie, arată sondaje realizate de Public Opinion Foundation, respectiv Gallup.
“Kremlinul şi-a construit propaganda în jurul ideii că susţinerea politicii guvernului este un lucru bun din punct de vedere moral şi ca nimeni nu doreşte să fie amoral. Fiecare om vrea sa fie de partea binelui, nu de partea răului. Ideea este să convingă lumea care este binele”, spune Alexander Morozov, directorul Moscow Media Research Center, citat de Moscow Times.
Presa rusă oferă insurgenţilor pro-ruşi din Ucraina imaginea unor eroi care luptă cu forţele răului, personificate de guvernul ucrainean. Prin urmare, este greu de ştiut ce cred cu adevărat oamenii “atât timp cât trăiesc într-o lume imaginară, unde evenimentele din Ucraina sunt asemeni unui film în care eşti influenţat să ţii cu o anumită tabără”, spune Morozov.
Pentru mulţi dintre ruşi, informaţiile prezentate de presa deţinută de stat le oferă o anumită doza de confort. Sprijinind poziţia guivernului, oamenii nu au sentimentul că trebuie să acţioneze. “Guvernul stimulează conformismul, în timp ce publicaţiile sunt precum mâncarea de la fast food livrată la domiciliu. Nu trebuie să faci mai nimic pentru a le accesa”, pune Fiodor Kraseninnikov, preşedintele Institutului pentru Dezvoltarea şi Modernizarea Legăturilor Sociale.
“În timpul crizei din Ucraina, statul a reuşit să aducă în centrul atenţiei tot ce până atunci fusese marginal. Uitaţi-vă la toţi autorii ce susţin ideea eurasianismului şi naţionalismului radical care au fost consideraţi marginali, iar acum sunt consideraţi drept un standard acceptat de către presă”, susţine Kraseninnikov. Pe lângă aceasta, multe publicaţii critice la adresa Kremlinului în ultimii ani, pe fondul conflictului din Ucraina au schimbat tabăra şi au conferit astfel guvernului un plus de legitimitate.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.