Noul ministru de Finanțe al Greciei, Yanis Varoufakis, nu este marxistul radical descris de o bună parte din presa occidentală.
Yanis Varoufakis, 54 de ani, născut la Atena, dar deținând și cetățenia autraliană, a studiat matematica și statistica la Essex, iar apoi s-a dedicat economiei, studiind tot la Essex și la Cambridge. A predat la universitățile din Sydney și Atena. Despre el, The Telegraph scrie că a susținut de o manieră cât se poate de clară principiile pieței libere. În rest, Yanis Varoufakis rămâne un om de stânga și unul dedicat salvării monedei euro.
Yanis Varoufakis a vizitat multe regiuni aflate în conflict (Kashmir, Palestina, Kosovo, Mexic, Cipru, Irlanda de Nord), cărora le-a dedicat o serie de analize economice. S-a remarcat prin publicarea unei serii de soluții pentru ieșirea din criza euro, adunate sub titlul ”O simplă propunere”.
Într-un discurs ținut la Zagreb și publicat pe blogul personal, Yanis Varoufakis își expune profesiunea de credință – un marxist rătăcit dornic să salveze capitalismul și euro pentru a da timp stângii adevărate să vină cu o alternativă umanistă viabilă.
”Împărtășesc viziunea că UE este, în mod fundamental, un cartel irațional si antidemocratic care i-a dus pe europeni pe drumul mizantropiei, al conflictului și al permanentei recesiuni”, spunea Varoufakis.
Însă el venea cu o imporantă precizare:
”Dacă estimările mele sunt corecte și criza europeana nu este doar rodul ciclicității și nu va fi depășită în curând, întrebarea pe care radicalii ar trebui să și-o pună este următoarea: ar trebui să salutăm această decădere a capitalismului european ca o oportunitate pentru a înlocui capitalismul cu un nou sistem? Sau ar trebui să ne fie într-atât de frică încât să încercăm să stabilizăm capitalismul european? Răspusul meu este lipsit de echivoc. Cred că această criză eurpeană poate da naștere nu numai unei alternative progresiste, ci și unor forțe retrograde și radicale care pot să producă o baie de sânge umanitară, stingând flacăra speranței progesiste pentru următoarele generații.
De aceea cred că actualul capitalism, irațional, care îmi repugnă, trebuie salvat cu orice preț de la implozie. Este o mărturisire prin care încerc să-i conving pe radicali că au o misiune contradictorie: să oprească prăbușirea capitalismului european astfel încât să obțină răgazul necesar pentru a formula o alternativă.
Acesta este motivul pentru care am fost considerat un defetist, un menșevic al zilelor noastre, care se luptă pentru formule de salvare a actualului sistem socio-economic din Europa.”
”Ieșirea din zona euro a Greciei, Portugaliei sau Italiei ar duce la o fragmentare a capitalismului european, cu un surplus pentru regiunea de la est de Rin și de la nord de Alpi, în timp ce restul Europei s-ar afunda în recesiune. Cine credeți că ar avea de câștigat din asta? Stânga progresistă, care va renaște precum pasărea Phoenix din cenușa instituțiilor UE? Sau naziștii din Zori de Aur, neofasciștii, xenofobii și escrocii? Nu am nicio îndoială despre cine ar beneficia de dezintegrarea zonei euro”.
”De fiecare dată când slujbașii troicii vizitează Atena, Dublin, Lisabona, Madrid; când ajung la Paris sau Roma edictele Băncii Centrale Europene sau ale Comisiei Europene privind noua strângere a curelei, îmi vine în minte fraza lui Berthold Brecht: ”Forța brută este depășită. De ce să trimitem ucigași cu simbrie când creditorii fac asta”. Întrebarea este: Cum să le facem față?”
Noul ministru grec de Finanțe explică de ce doreste salvarea actualei Uniuni Europene și a sistemului său dând exemplul Marii Britanii, pe care a cunoscut-o bine cât timp s-a aflat la studii.
”În loc să radicalizeze societatea britanică, recesiunea pe care guvernul Thatcher a administrat-o, ca parte a luptei sale împotriva muncitorilor, a instituțiilor publice și a sistemului de redistribuire creat după război, a distrus pentru totdeauna posibilitatea unei politici radicale în Marea Britanie. A făcut imposibilă existența unei notiuni de valoare care să treacă dincolo de prețul pietei (…) Tot ce a rezultat după thatcherism au fost escrocii, financializarea extremă, triumful mall-ului asupra magazinului din colț și…Tony Blair”.
Yanis Varoufakis se declară marxist atunci când observa cum Marx a prefigurat un scenariu science fiction – Matrix. ”Ce este inedit în Matrix este că nu avem de a face cu o distrugere a creatorului de către proriile sale creații (…) Astfel, mașinile nu numai ca ne-au îndopat cu nutrienți, ci și cu ceea ce Marx numea ”falsa conștiință”, cu iluzii (…) necesare pentru ca omul să trăiască decenii la rând, spre beneficiul mașinilor. Citiți orice manual de management, orice articl dintr-un ziar economic care vine din UE și se refera la educatie, la școli, universități. Vă veți da seama imediat că trăim în propria noastra versiune de Matrix”, spunea Varoufakis, adăugând că ”marea ironie este că tocmai ostilitatea oamenilor față de capital, pe care acesta din urmă încearcă să o anihileze, este cea care face ca munca să produca valoare și care permite acumularea capitalului însuși”.
”Revelația mea a avut loc când un prieten bogat m-a invitat să țin un discurs despre criza europeană și mi-a dat și banii pentru a-mi lua un bilet la business class. În drumul de întoarcere, obosit și cu multe zboruri adunate, treceam printre oamenii de la lunga coadă de la economy class. Mi-am dat seama cu groază cât de simplu este ca mintea să-mi fie acaparată de ideea ca „am dreptul” să trec de oamenii simpli. Mi-am dat seama cât de ușor pot uita tot ce-mi spune rațiunea mea de stânga: că nimic nu poate prolifera mai bine decât falsul sentiment că ți se cuvine. Alianțele pe care trebuie să le facem cu forțele reacționare, pentru a nu destabiliza astăzi Europa, ne pun în fața acestui risc de a fi cooptați, de a renunța la radicalism în favoarea sentimentului călduț că am ajuns în culisele puterii”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.