În 1916 apare la Bucureşti asociaţia „Femeile pictore şi sculptore”, întemeiată de artistele Cecilia Cuţescu, Olga Greceanu şi Nina Arbore, ce va fi susţinută de reginele Elisabeta şi Maria. Creatoarele afiliate ei vor fi cunoscute sub numele de „Generaţia 1916″. După 11 ani, în 1927, apare o altă grupare, „Cercul artistic feminin”. În toată perioada interbelică, în pictura românească se afirmă o serie de artiste a căror creaţie se impune prin soliditatea meşteşugului, prin originalitatea viziunii, de cele mai multe ori, şi prin sensibilitate. Nume ca Rodica Maniu Mützner, Michaela Eleutheriade, Lucia Dem(etriade) Bălăcescu, Cecilia Cuţescu-Storck, Mina Byck-Wepper, Nuni Dona, Nutzi Acontz, Nina Arbore, Elena Popeea, Magdalena Rădulescu sunt întâlnite frecvent în expoziţii din ţară şi din străinătate. După război, diferenţierea pe sexe între artişti dispare, cel puţin la nivel oficial. Multe dintre artistele menţionate au continuat să expună, mai mult sau mai puţin frecvent, în funcţie de perceperea politică a persoanei sau de aderarea lor la noile cerinţe ideologice ale esteticii vremii. Filonul feminin nu dispare însă. Apar sau se consacră acum alte creatoare, cum ar fi Ligia Macovei, Margareta Sterian, Tia Peltz, Silvia Radu, Alma Redlinger, Ana-Ruxandra Ilfoveanu.
70 de opere de pictură şi sculptură, incluse în trei secţiuni, „Impresionism şi Modernism”, „Expresionism şi Avangardă”, „Postmodernism şi Contemporană”, au făcut săptămâna aceasta obiectul unei prime licitaţii tematice, organizată de Casa Artmark, intitulată „Doamnele Artelor Frumoase Româneşti”.
Expoziţia ce a precedat licitaţia a prilejuit o adevărată trecere în revistă a acestui capitol a artelor vizuale de la noi.
Cu destule piese neadjudecate, licitaţia a fost totuşi o reuşită. Preţurile au variat între 300 de euro şi, într-un singur caz, 11.500 de euro, cele mai multe lucrări fiind achiziţionate la sume în jur de 1.500-2.000 de euro, nedepăşind, de obicei, intervalul de preţ estimat de organizatori.
Rodica Maniu Mutzner, Natură statică cu flori și vioară
Panoul decorativ „Natură statică cu vioară şi flori”, de Rodica Maniu Mützner, un ulei pe pânză cu dimensiuni impresionante (39 x 210 cm), era evaluat la 10.000 – 15.000 de euro. El a aparţinut unui ansamblu decorativ comandat soţilor Rodica Maniu şi Samuel Mützner pentru un interior bucureştean interbelic. Picturile decorau o încăpere circulară, fiind plasate între ferestre de mari dimensiuni. Opera, achiziţionată acum cu 11.500 de euro, este o alegorie a artelor.
Magdalena Rădulescu, Prinţesa
Pe locul secund, ca preţ de vânzare, s-a situat „Tahitiana” Ceciliei Cuţescu-Storck (6.500 de euro, estimare: 5.000-8.000). Compoziţia, în spiritul „Seccession”, se remarcă prin calitatea desenului, prin construcţia formală, caracteristică, de altfel, stilului acestei pictoriţe (autoare, printre altele, şi a cunoscutei fresce de la ASE). Cu o educaţie artistică solidă, luptătoare îndârjită pentru drepturile femeii, Cecilia Cuţescu-Storck se situează, ca artistă, pe linia simbolismului, lucrarea amintind, cel puţin prin subiect, de unul dintre artiştii ei preferaţi, Paul Gauguin.
Magdalena Rădulescu, Călăreţi în asalt
O creatoare destul de puţin cunoscută în afara cercurilor specialiştilor şi colecţionarilor, Magdalena Rădulescu, care a trăit în cea mai parte a vieţii ei în Franţa, are o creaţie singulară în peisajul artelor vizuale. Evoluând între simbolism şi expresionism, ambele filtrate prin specificul românesc, cunoscut de artistă mai ales în Oltenia şi în Dobrogea, cu influenţe orientale uneori, arta ei reia anumite teme, câteodată serial, cum ar fi cea a portretelor de mireasă sau de prinţesă, a cailor sau a peisajelor citadine stranii, depopulate de cele mai multe ori. Cele două lucrări oferite în licitaţie, „Prinţesa” şi „Călăreţi în asalt”, sunt caracteristice atât pentru ciclurile sale tematice, cât şi pentru registrul cromatic. Prima lucrare este şi unul dintre puţinele cazuri în care estimarea fost depăşită în urma licitaţiei, de la 2.250-3.500 de euro la 5.500 de euro, preţul final. Ea aparţine seriei „Prinţesa din poveste” (care cuprinde şi un „Autoportret”) şi este impregnată de atmosfera de basm şi de relaţia autoarei cu lumea autohtonă, prin elementele de costum, prin poziţia frontală a modelului şi albul cretos (una dintre direcţiile cromatice ale creatoarei), asimilate de critică unui „neo-bizantinism”. „Călăreţi în asalt” (6.000 de euro), parte a ciclului „Cavalcade”, este structurată pe o direcţie oblică, accentuând vertiginos mişcarea. Lucrarea aminteşte de declaraţia artistei, potrivit căreia în acest ciclu a fost influenţată de arta sciţilor.
Lucia Dem Bălăcescu, Natură statică cu ciclamene, stampe şi evantai
Personalitate cu totul specială, de un entuziasm, o dăruire, un umor nesecat şi, mai important din punctual nostru de vedere, cu un talent şi o tehnică remarcabile, Lucia Dem Bălăcescu a semnat două lucrări prezentate în licitaţie. Prima, „Natură statică cu ciclamene, stampe şi evantai”, datată 1923, estimată la 2.500-3.500 de euro, a fost achiziţionată, după o licitaţie animată, cu 5.000 de euro. Extrem de activă în perioada interbelică, Lucia Dem Bălăcescu a făcut parte din grupările „Femeile pictore şi sculptore”, „Arta nouă”, „Contimporanul” şi a fost unul dintre membrii fondatori ai grupului „Criterion”. Natura statică amintită, vădind aplecarea către arta japoneză, aşa cum s-a manifestat ea la începutul secolului al XX-lea, se remarcă prin libertatea tuşei şi prin rigoarea compoziţiei. Un peisaj plin de lumină, „Văratec”, a fost achiziţionat cu 2.200 de euro, puţin peste limita inferioară a estimării.
Tot deasupra mediei s-a situat „Doi ştrengari” (4.250 de euro, faţă de 2.000-3.500 estimaţi), semnată de Nadia Bulighin Grossman, prezenţă discretă în peisajul plastic şi din cauza dispariţiei autoarei la nici 40 de ani. Este una dintre puţinele femei-pictor care au adoptat vocabularul cubist, impregnându-l însă cu o accentuată sensibilitate.
Spicuim alte câteva piese, situate în registrul mediu al preţurilor. În primul rând, un frumos „Peisaj din Suhumi” (2.200 de euro), de Michaela Eleutheriade, artistă care debutează în 1926 şi a cărei creaţie se va afla în anii ’30 în zona avangardei. „Natură statică cu regina nopţii” de Nina Arbore (2.600 de euro) aminteşte preferinţa autoarei pentru tema florilor, folosite îndeobşte drept pretext pentru rafinate căutări formale de către această elevă a lui Matisse. Operă din ultima perioadă de creaţie, „Lalele roşii” ale Margaretei Sterian (3.000 de euro) păstrează atmosfera de feerie prezentă la această reprezentantă a realismului magic. „Peisajul din Bucureşti” (2.400 de euro, depăşind estimarea iniţială) al Niculinei Dona Delavrancea, cea de a treia fiică, în ordinea vârstei, a lui Barbu Ştefănescu-Delavrancea, exultă de vitalitate, ca şi elaborata compoziţie a Georgetei Năpăruş, „Bal Mascat” (1.900 de euro). Desigur, lista este mult mai lungă.
Premieră în arta graficii
Iosif Iser, În spatele scenei
Licitaţia Casei Artmark a propus şi o a doua premieră, intitulată „Alb& Negru”, dedicată graficii care, la noi, a rămas în gustul publicului, cu foarte puţine excepţii, pe locul al doilea, după pictură. 106 lucrări, grupate în patru secţiuni, „Secolul XIX şi Academism”, „Impresionism şi Modernism”, „Expresionism şi Avangardă”, „Postmodernism şi Contemporană”, au propus desene, acuarele, guaşe, semnate de nume de rezonanţă ale artei româneşti, de la Henry Trenk şi Theodor Aman la Gheorghe Petraşcu, Arthur Mendel, Nicolae Tonitza, Adam Bălţatu, Iosif Iser, Camil Ressu, Theodor Pallady, Alexandru Ciucurencu, Jean Al. Steriadi, Marcel Iancu, Victor Brauner, Arthur Segal, Jules Perahim, Corneliu Michăilescu, Jacques Herold, Tia Peltz, Constantin Piliuţă, Marcel Chirnoagă, Sorin Ilfoveanu, Vasile Grigore.
Lucrarea cea mai disputată a fost guaşa „În spatele scenei” de Iosif Iser, realizată în 1932, estimată la 6.000 – 9.000 de euro şi vândută cu 10.000 euro. Ea aparţine unei serii de grafici inspirate de iubirea neîmpărtăşită a lui Pierrot pentru Colombina, temă care determină şi limbajul plastic, bazat pe schematismul desenului şi pe culoarea menită să accentueze caracterul teatral al scenei. La destul de mare distanţă, ca preţ, s-a situat „Vas cu flori albe” de Constantin Piliuţă (5.500 de euro), cu o componentă poetică sesizantă, talonat de „Alchimist” de Sorin Ilfoveanu. Realizată în tuş şi laviu, purtând pregnant marca estetică a artistului, lucrarea a reuşit performanţa de a-şi ridica preţul estimat de 500-800 de euro la 3.500 de euro.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.