Caracatiţa verde îşi extinde tentaculele în centrul României (I)

În presă au apărut numeroase articole despre necazurile generate de înfiinţarea şi funcţionarea Parcului natural ,,Defileul Mureşului Superior” şi a Sitului Natura 2000 ,,Călimani-Gurghiu”.

După 8 ani de existenţă ,,sub acoperire”, acest parc din judeţul Mureş, sub tutela S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni S.A., din judeţul Harghita, a început să genereze mari probleme locuitorilor şi administraţiilor locale din comunele Deda, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Stânceni, judeţul Mureş, iar din acest an şi locuitorilor din localităţile de pe Valea Gurghiului şi din alte localităţi harghitene şi din Bistriţa-Năsăud, care probabil tot peste 8 ani vor şti că sunt într-o arie protejată şi totodată vor mai afla şi cine le administrează proprietăţile personale!?

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, pe baza Tratatului de Aderare, privind măsurile de mediu pe termen scurt ce trebuiau întreprinse, statele care aderă, inclusiv România, aveau obligaţia să-şi mărească suprefeţele ariilor protejate (Natura 2000). În acel timp România şi-a luat angajamentul faţă de Uniunea Europeană că, până la sfârşitul anului 2006, suprafaţa ariilor protejate trebuie să ajungă la circa 15 la sută, atâta cât este media în Uniunea Europeană, România având la acea dată numai 7 la sută din suprafaţă arii protejate.

În contextul acestor angajamente, unii ,,PROTECTORI AI NATURII”, printre care Attila Korodi – ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, László Borbély, ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, succesor al lui Attila Korodi, la Ministerul Mediului, din anul 2008, până în anul 2012, Dr. Ing.Ábrán Péter, şef serviciu biodiversitate la Agenţia de Protecţia Mediului Mureş (fondator al ONG ,,RHODODENDRON” din Târgu Mureş, care a întocmit şi elaborat documentaţiile ştiinţifice de propunere a mai multor arii naturale protejate în judeţul Mureş, printre care ,,Scaunul Domnului” Parcul Natural ,,Defileul Mureşului Superior”, Situl Natura 2000 ,,Călimani-Gurghiu” şi altele), Kelemen Márton (fiul parlamentarului mureşean Kelemen Attila, fost consilier personal al lui Borbely Laszlo, când era ministru, membru în Asociaţia pentru Protecţia Naturii ,,Milvus” din Târgu-Mureş), Dr. Ing. Melles Előd, fost şef al Ocolului Silvic Gheorgheni din cadrul Direcţiei Silvice Harghita, un foarte bun apropiat al lui Verestay Attila cunoscut în presă ca ,,Drujba lui Dumnezeu” şi alţii, au speculat, pur şi simplu, angajamentele de mediu ale României faţă de Uniunea Europeană, în favorul ideilor exprimate din anii ’90 încoace de constituire a unei zone autonome maghiare în centrul României, încercând prin toate mijloacele să sprijine restituirea acestor suprafeţe.

În urma promulgării Legii nr. 247/2005, privind restituirea proprietăţilor şi mica reformă în justiţie, în inima Transilvaniei, mai precis în judeţul Mureş, urmaşii unor grofi unguri, printre care Banfy,Kemény, Farkas, Urmanczi, Elteto, Bethlen, S.C. Gudea Mesterhaza SA, Societatea Anonimă de Silvicultură Ardeleană, au revendicat suprafeţe imense de păduri (44.500 hectare), proprietăţi imobiliare şi terenuri agricole, circa 65 la sută din suprafaţa Parcului natural Defileul Mureşului Superior şi o mare parte din suprafaţa Sitului „Natura 2000 Călimani-Gurghiu”.

În conformitate cu documente din Arhivele Naţionale, în anul 1944, în Transilvania, existau 119 baroni, grofi şi alte denumiri (unguri), care deţineau 13.871 de acţiuni, fiecare acţiune echivalând cu un juger de pădure (1 juger=5.787 mp). Rezultă că suprafaţa totală de pădure deţinută de aceştia în Transilvania era de 8.027 hectare, nu sute de mii cât au revendicat urmaşii şi aşa-zişi urmaşi conform Legii nr. 247/2005, sprijiniţi cu mult sârg şi devotament de ,,protectorii naturii” enunţaţi mai sus, unii dintre ei cu funcţii înalte în statul român şi cu mari influenţe ,,colegiale”, solicitând 44.500 hectare de pădure din Munţii Călimani şi Gurghiu numai pe suprafaţa administrativ-teritorială a judeţului Mureş.

Urmaşii acestora solicită suprafeţe imense, cu mult mai mari faţă decât au avut în realitate. Printr-o pură coincidenţă, în anul 2006 se înfiinţează o societate de drept privat cu sediul în municipiul Gheorgheni, pe strada Gabor Aron nr. 2, Judeţul Harghita, numită OCOLUL SILVIC DE REGIM GHEORGHENI S.A., acţionari ai acestei societăţi fiind Composesoratele din zona Gheorgheni-Lăzarea-Remetea, nicidecum acţionari din judeţul Mureş.

Tot printr-o pură coincidenţă, administratorul acestei societăţi nu este nimeni altul decât Dr. Ing Melles Előd, fost şef al Ocolului Silvic Gheorgheni, din cadrul Direcţiei Silvice Harghita, ocol care a fost desfiinţat în urma tăierilor ilegale de păduri, constatate de autorităţile statului român, vinovatul principal pentru aceeste distrugeri fiind găsit acelaşi Dr. Ing. Melles Előd, aşa cum reiese din Procesul-verbal al şedinţei Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Parlamentul României, din 30 martie 2010.

Urmaşii foştilor grofi unguri şi ai societăţilor acestora intentează statului român mai multe procese prin care solicită să li se restituie, în întregime, proprietăţile care, de fapt, le-au fost despăgubite în coroane-aur, de statul român, în ciuda faptului că, dintre aceştia, unii au fost declaraţi criminali de război, cum este baron Banffy Daniel, condamnat prin Decizia Penală nr. 2.213 din 03 decembrie 1952, pronunţată de către Tribunalul Capitalei Republicii Populare Române, Colegiul Penal, pentru săvârşirea crimelor contra umanităţii, prin care s-a dispus şi confiscarea averii.

Aceste suprafeţe formează în prezent cea mai compactă suprafaţă cu pădure din România, aproximativ 136.000 de hectare, toate aflate în judeţul Mureş şi pe care ,,PROTECTORII NATURII”, ca să nu le spunem ,,BĂIEŢI DEŞTEPŢI”, mai sus menţionaţi le-au inclus în aria protejată Natura 2000 Călimani-Gurghiu.

Din anul 2007 până în anul 2010, în zona Defileul Mureşului Superior, deşi a fost o mare agitaţie din partea ,,PROTECTORILOR NATURII” privind aceste restituiri către urmaşii grofilor unguri şi societăţile acestora, cu ramificaţii şi domicilii în Ungaria, nici până la sfârşitul anului 2009, urmaşii şi aşa-zişii urmaşi nu au reuşit să-şi primească înapoi proprietăţile revendicate.

Văzând că nu au nici o reuşită, aceşti ,,protectori ai naturii” au pus în aplicare marele vis al lor pentru înfăptuirea unei autonomii teritoriale, sub umbrela unei aşa-zise arii protejate care avea susţinere atât la Ministerul Mediului, condus de către lideri ai UDMR-ului (Laszlo Borbely-ministru), cât şi la Uniunea Europeană, prin anumite organizaţii de mediu.

În acest joc, ,,protectorii naturii” introduc în scenă, ca personaj principal, Societatea Comercială Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni, condusă de Dr. Ing. Meles Elod

Pentru a înţelege mai bine ce se întâmplă, vom prezenta în mai multe episoade, bine documentate, în care vom aduce la lumina tiparului documente existente, povestea Parcului Natural ,,Defileul Mureşului Superior” şi a Sitului Natura 2000 ,,Călimani-Gurghiu”.

O poveste dureroasă pentru românii de pe văile Mureşului şi Gurghiului

Trista noastră poveste a început în anul 2007, odată cu promulgarea Hotărârii Guvernului 1.143 din 18 septembrie 2007, prin care s-a înfiinţat aria protejată de interes naţional Parcul Natural ,,Defileul Mureşului Superior”, ca parte integrantă din Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, înfiinţat tot în anul 2007, printr-o altă hotărâre de Guvern. Celebra, de acum, Hotărâre 1.143 descrie în anexa 1, secţiunea 1 limita parcului care porneşte de la limita cu judeţul Harghita, respectiv satul Ciobotani, cuprinde toată Valea Mureşului, de-o parte şi de alta a râului Mureş cu: toate gospodăriile oamenilor, instituţiile publice (primării şcoli, biserici etc.) fâneţele, păşunile, terenurile agricole ale cetăţenilor, precum şi toate pădurile proprietate particulară, care au fost până la acea dată retrocedate legal adevăraţilor proprietari.

Redăm din prezenta hotărâre câteva reglementări necesare pentru a se înţelege mai bine cum s-au pus problemele.

Art.3, alin.2 precizează faptul că cine va lua Parcul în administrare va trebui să stabilească un set minim de măsuri de conservare sau utilizare durabilă a resurselor naturale, în conformitate cu prevederile din studiile de fundamentare ştiinţifică.

Cu alte cuvinte, prin acest articol de lege, se sugerează, încă din anul 2007, când nu exista legislaţie care să prevadă că acest Parc, care face parte din Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, va avea o administraţie proprie, parcă se ştia încă de atunci că va urma Ordinul Ministrului Mediului nr. 55/2010, dat de Laszlo Borbely, prin care a făcut cadou 136.000 de hectare de pădure şi terenuri din judeţul Mureş S.C. Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni S.A, în calitate de custode.

Este foarte important de scos în evidenţă cine a semnat HG NR. 1.143/18.09. 2007: Attila Korodi – ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Toke Istvan – secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Laszlo Borbely – ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi, bineînţeles, prim-ministrul Guvernului României, Călin Popescu Tăriceanu, care şi-a asumat în anul 2005 cea mai controversată lege privind restituirea proprietăţilor, întroducând în această Lege nr. 247/2005 sintagma ,,restitutio in integrum”, adică restituire în întregime, deschizând, practic, cutia Pandorei, dând posibilitatea marilor grofi unguri să revendice mari suprafeţe din Transilvania.

Trebuie amintit şi faptul că atât Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, cât şi Parcul Natural Defileul Mureşului Superior s-au înfiinţat la propunerea Agenţiei de Protecţie a Mediului Mureş, prin două hotărâri guvernamentale, având la bază documentaţii de propunere ştiinţifică întocmite de către Dr. Ing. Abran Peter, fondator şi preşedinte al Asociaţiei pentru Protecţia Mediului şi a Naturii,, Rhododendron” Târgu-Mureş, care între anii 2005 şi 2007 a realizat documentaţia pentru desemnarea Sitului Natura 2000 Călimani-Gurghiu (136.865 hectare) şi pentru înfiinţarea Ariei Naturale Parcul Natural Defileul Mureşului Superior (9.156 hectare), documentaţii care au fost înaintate Agenţiei de Protecţie a Mediului Mureş, unde, în acelaşi timp, era şi salariat ca şef al compartimentului biodiversitate.

Aceste două documentaţii de propunere ştiinţifică au fost elaborate de ONG-uri, printre care şi Asociaţia pentru Protecţia Mediului şi a Naturii ,,Rhododendron” şi ONG ,,Milvus”.

Dr. Ing. Abran Peter a speculat în documentaţia ştiinţifică a Parcului Natural Defileul Mureşului Superior faptul că prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naţional-secţiunea III, zone protejate, anexa 1, punctul 2, existau în judeţul Mureş două arii naturale protejate, şi anume Rezervaţia Naturală ,,Deda-Topliţa”, cu o suprafaţă de 6.000 de hectare şi Rezervaţia Naturală ,,Defileul Mureşului” cu o suprafaţă de 7.733 hectare, transformându-le în Parcul Natural Defileul Mureşului Superior, sub argumentul principal că legislaţia strictă a celor două rezervaţii nu a fost respectată de comunităţile locale, el nefăcând altceva decât trecerea într-o categorie de arie protejată ,,care permite dezvoltarea durabilă a zonei cu respectarea zonării interne”.

Reiese un fapt incredibil pe care locuitorii celor patru comune l-au descoperit, şi anume că Parcul Natural Defileul Mureşului Superior are suprafaţa de 9.156 hectare, în timp ce Rezervaţia Naturală ,,Defileul Mureşului” are o suprafaţă de 7.733 hectare. Diferenţa de 1.423 hectare dintre suprafaţa Parcului Natural, constituit prin HG nr. 1143/2007, şi Rezervaţia Naturală ,,Defileul Mureşului”, prevăzută în Legea nr.5/2000, a fost introdusă intenţionat de Abran Peter în documentaţia ştiinţifică de constituire a Parcului Natural Defileul Mureşului Superior. În realitate, această suprafaţă de 1.423 hectare reprezintă intravilanul comunelor Stânceni, Lunca Bradului, Răstoliţa şi Deda, unde există case, curţi, grădini, cimitire, biserici, şcoli etc., pentru ca, ulterior, această suprafaţă să se supună unitar reglementărilor Regulamentelor şi Planurilor de Management de la Gheorgheni, Judeţul Harghita, prin care, printre altele, se interzice şi ,,organizarea evenimentelor cu ocazia sărbătorilor tradiţionale”.

Ca un fapt divers, care întregeşte personalitatea şi activitatea ştiinţifică a Dr. Ing. Abran Peter, ca mare iubitor al mediului natural românesc, este faptul că a publicat la Budapesta mai multe lucrări ştiinţifice, printre care ,,Vegetaţia montană din Călimani”, ,,Studiul populaţiilor de pinus cembra din Munţii Bazinului Mureş-comunicări botanice”, „Flora şi vegetaţia montană în Călimani” şi altele

Nu putem trece mai departe până nu arătăm faptul că Agenţia de Protecţie a Mediului Mureş, în calitate de autoritate competentă teritorială, avea obligaţia, conform art. 12, alin.1 din OUG nr. 57/20.06.2007, ca ,,în momentul primirii documentaţiei necesare instituirii regimului de arie naturală protejată, autorităţile competente pentru protecţia mediului trebuie să iniţieze consultări cu toţi factorii interesaţi şi să înştiinţeze deţinătorii şi administratorii de terenuri”.

În realitate, aceste prevederi legale nu s-au respectat.

Nici un proprietar din cele patru comune mureşene nu a fost înştiinţat vreodată sau invitat la vreo dezbatere publică, aceştia aflând că proprietăţile lor sunt incluse într-o arie protejată abia în anul 2013, la mai bine de 6 ani de la înfiinţarea acesteia, prin intermediul abuzurilor făcute de către Societatea Comercială Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni, condusă de Dr. IngMelles Előd, care a început să perceapă după bunul plac taxe, să împartă avize de mediu pentru orice construcţie pe proprietăţile particulare, contra cost, să aplice amenzi pentru nerespectarea reglementărilor dintr-o arie protejată, pe care oamenii nu le cunoşteau.

Lumea a început să se intereseze de ce terenurile proprietate personală, inclusiv curţi, case şi grădini, moştenite de la străbunii lor care au murit în războaie pentru apărarea gliei strămoşeşti, sunt administrate de o societate privată din Gheorgheni, judeţul Harghita!?

Au aflat, spre stupoarea lor, din câteva acte oficiale, nişte lucruri incredibile.

În Comunicatul de presă dat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, chiar în ziua promulgării HG nr. 1.143/ 18.09.2007, că ,,Proiectul de hotărâre de Guvern a avut la bază elaborarea de studii de fundamentare ştiinţifică, în baza prevederilor legale. Deşi conform prevederilor OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, ale florei şi faunei sălbatice, pentru declararea de noi arii naturale protejate, nu se solicită acordul proprietarilor sau al autorităţilor administraţiei publice locale, propunerile de declarare a parcurilor s-a făcut în baza ACORDURILOR AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE PRECUM ŞI ALE PRINCIPALILOR PROPRIETARI ŞI COMPOSESORATELOR. DOCUMENTAŢIA ŞTIINŢIFICĂ A PARCULUI NATURAL DEFILEUL MUREŞULUI SUPERIOR A FOST ÎNTOCMITĂ DE AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI MUREŞ ŞI ÎNAINTATĂ ACADEMIEI ROMÂNE”.

Cu alte cuvinte, conform Comunicatului de presă oficial, proprietarii din Defileul Mureşului şi-ar fi dat acordul prin semnătură pentru includerea proprietăţilor în regim de arie protejată şi administrarea bunurilor acestora de către o entitate privată din Gheorgheni, judeţul Harghita. Mai mult de atât, din acelaşi comunicat se înţelege că consiliile locale din Defileul Mureşului ar fi emis hotărâri pentru înfiinţarea ariei protejate la care ne referim.

Spre liniştea locuitorilor celor patru comune mureşene, ar fi fost necesar ca cei care au întocmit documentaţia de înfiinţare a Parcului Natural Defileul Mureşului Superior să prezinte acordurile cu semnăturile proprietarilor din anii 2006-2007, la care ei fac referire.

Mai mult, prin adresa nr. 2.621/16.04.2013 înaintată Instituţiei Prefectului judeţului Mureş de către Agenţia de Protecţie a Mediului Mureş, adresă semnată de acelaşi Dr. Ing. Abran Peter, în calitate de şef compartiment biodiversitate şi directorul executiv Ing. Dănuţ Ştefănescu, proprietarii află nişte lucruri incredibile şi revoltătoare.

Că în data de 23.03.2006 s-ar fi desfăşurat o dezbatere la sediul APM Mureş cu tema înfiinţarea Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi că au fost invitaţi toţi reprezentanţii primăriilor din Defileu şi ai instituţiilor cu atribuţii de mediu, respectiv ONG-urile de mediu, şi că limita Parcului se referă strict la judeţul Mureş, deoarece Primăria Topliţa nu a fost de acord cu arie protejată pe teritoriul ei administrativ. Din aceasta deducem că primăriile din Defileul Mureşului au fost de acord!

Se mai precizează că până la declararea prin HG nr. 1.143/2007 a Parcului Natural Defileul Mureşului Superior s-au desfăşurat o serie de acţiuni de informare şi conştientizare a comunităţilor locale, că s-au organizat ,,ATELIERE DE LUCRU LA FIECARE PRIMĂRIE ŞI ATUNCI CU PARTICIPARE NUMEROASĂ NU AU FOST OBIECŢIUNI REFERITOARE LA NERESPECTAREA PROPRIETĂŢII”.

Se mai afirmă în acelaşi document că ,,problemele reale legate de proprietăţi erau ABANDONAREA MASIVĂ A FÂNEŢELOR DE CĂTRE PROPRIETARI”!?

Cu alte cuvinte, proprietarii din cele patru comune şi-au abandonat pământurile moştenite de la străbuni, părăsindu-şi casele şi terenurile, zona rămânând sălbatică, numai bună pentru declararea unei arii protejate. Poate era necesar ca Agenţia de Protecţia Mediului Mureş să precizeze când Defileul Mureşului a fost pustiu, pentru că din document reiese că în anii 2006-2007 fâneţele erau masiv „abandonate”!?

Tot din acest document, proprietarii mai descoperă un alt lucru incredibil, inimaginabil, că ,,DE COMPENSAŢII BĂNEŞTI AU BENEFICIAT SUTE DE PROPRIETARI PE MII DE HECTARE, PESTE 300 EURO/HECTAR/AN, CU CONDIŢIA SĂ SE FI ÎNSCRIS CU TERENURILE LA APIA ŞI AU RESPECTAT CONDIŢIILE DE BUNE PRACTICI AGRICOLE, MĂSURILE DE AGROMEDIU”.

Oamenii au mai aflat faptul că au primit şi bani pentru că au terenurile într-o arie protejată, lucruri care sunt de-a dreptul mincinoase.

Precizăm că banii daţi de APIA propietarilor reprezintă subvenţii pentru munca terenurilor, şi nu compensaţii pentru arii protejate.

Prin Adresa nr. 2621/16.04.2013, cei care au elaborat documentaţia ştiinţifică de înfiinţare a Parcului Natural ,,Defileul Mureşului Superior” încearcă să ducă în eroare autorităţile statului român, inclusiv Ministerul Mediului, Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului Bucureşti, Garda Naţională de Mediu, Guvernul României şi chiar Comisia Europeană. Aceştia încearcă să pară cât mai legali cu acest Parc, că au respectat prevederile OUG nr.57/2007, OUG nr.195/2005, ale Convenţiei Europene din 25.06.1998 privind consultarea publicului în cazul procedurilor de emitere a reglementărilor privind ariile naturale protejate, convenţie ratificată de statul român şi a altor reglementări naţionale şi europene.

Practic, nu s-a respectat nici una din reglementările enunţate mai sus, cu privire la consultarea publică, acordul proprietarilor, participarea acestora la luarea deciziilor privind măsurile de mediu.

Din contră, s-a ţinut sub tăcere acest proiect, rămânând, intenţionat, sub acoperire, pentru ca proprietarii să nu poată riposta în nici un fel în încurcarea iţelor doritorilor de arii protejate ,,protectori ai naturii”, dar numai pentru interesele lor.

(Va urma)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.