Care a fost impactul insolvenţelor asupra economiei româneşti

România a avut 105.545 companii care au intrat în insolvenţă între 2011-2015, însemnând o medie anuală de aproximativ 20.000 de companii insolvente. Volumul este foarte mare, în condiţiile în care reprezintă aproximativ 16% din totalul companiilor înregistrate în România şi respectiv un sfert din totalul firmelor active (care cu venituri). Nu doar numărul companiilor insolvente din intervalul analizat este foarte mare, ci şi dimensiunea acestora. 2.933 dintre companiile insolvente în intervalul analizat aveau o cifră de afaceri peste 1 milion de euro, în condiţiile în care media companiilor active la nivel naţional pe acest segment de venituri a fost de 23.455. Mediul de afaceri din România a pierdut în ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari, se arată într-un raport Coface despre impactul insolvenţelor asupra economiei româneşti.

Comparând cifrele cu cele înregistrate la nivel regional sau în ţările mai dezvoltate, se observă, susţin reprezentanţii Coface, că fenomenul insolvenţelor a fost exploatat în sens negativ, companiile cu probleme financiare abuzând de un cadru legislativ şubred şi foarte protector cu partea debitoare.

Media incidenţei insolvenţelor la 1.000 de companii active în cazul României între 2011-2015 a fost de 40 companii insolvente, de aproape patru ori peste nivelul Europei Centrale şi de Est, în condiţiile în care România a fost tot timpul în primele trei ţări din regiune din acest punct de vedere. Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolvenţă la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% în 2008 (nivel anterior crizei financiare), până la aproape 55% în 2015. Doar 2%-3% dintre companiile insolvente din România se reorganizează cu succes, de aproape zece ori mai puţin decât media ţărilor dezvoltate din UE.

Sursa: BPI, ONRC, date prelucrate Coface

Începând cu anul 2014, numărul insolvenţelor nou deschise a scăzut pe fondul intrării în vigoare a noului Cod privind deschiderea procedurii de insolvenţă: 28% în 2014, 50% în 2015, iar estimările Coface pentru 2016 indică o contracţie a acestora cu încă 25%. Spre deosebire de anii anterior, anul curent este primul în care Coface observă o scădere a insolvenţelor nou deschise cuplate cu o diminuare a riscului sistemic.

Pierderile financiare (datorii care depăşesc nivelul activelor fixe) cauzate de firmele care au intrat în insolvenţă în primul semestru al anului curent au scăzut cu 56%, în timp ce pierderile sociale (numărul locurilor de muncă pierdute) s-au diminuat cu 12%. Îmbunătăţirea disciplinei de plată în anul curent devine vizibilă la nivel naţional: valoarea instrumentelor refuzate la plată în primul semestru al anului curent a scăzut cu aproximativ 70%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, de la 5,7 miliarde de lei la doar 1,7 miliarde de lei, în timp ce numărul SRL-urilor nou înregistrate în perioada analizată a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel după 2010).

Urme adânci

Totuşi, nivelul foarte ridicat al insolvenţelor din ultimii cinci ani (2011-2015) a lăsat urme adânci în economia naţională şi în mediul de afaceri, acestea din urmă putând fi evaluate din mai multe puncte de vedere:

Plafonarea creşterii economice: conform estimărilor Comisiei Europene, nivelul PIB potenţial al României pentru 2011-2015 a avut o medie de 3%, semnificativ sub nivelul de 5% înregistrat înaintea impactului crizei financiare. Factorii cheie care au contribuit la această contracţie au fost reducerea investiţiilor străine directe şi absorbţia modestă a fondurilor europene (elemente esenţiale pentru finanţarea formării brute de capital), nivelul scăzut al productivităţii şi sporului negativ în evoluţia forţei de muncă (pe fondul efectului de emigrare, din ce în ce mai vizibil în rândul populatţei calificate). Firmele românesti care au intrat în insolvenţă în 2011-2015 au generat o cifră de afaceri totală de 92,5 miliarde de lei, respectiv 9% din cifra de afaceri medie înregistrată de toate companiile din România în intervalul respectiv.

Productivitatea foarte scăzută a companiilor respective, pe fondul unor investiţii ineficiente sau cu o finanţare nesustenabilă a formării brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adăugată de la nivel national, deci la nivelul PIB.

Pentru a simula impactul companiilor insolvente asupra nivelului PIB potenţial, numărul companiilor din România care au intrat în insolvenţă în 2011 – 2015 a fost redus cu 75% (pentru egalizarea cu media din ECE), iar pentru companiile respective a fost simulat un nivel al valorii adăugate egal cu cel înregistrat de companiile active. Calculele interne Coface indică o creştere cu aproximativ 75% a nivelului potenţial al PIB pentru 2011 – 2015, de la 3% la aproape 5,2%, simulând o creştere a productivităţii medii în rândul companiilor care au intrat în insolvenţă în perioada analizată, ajustând în acelaşi timp numărul acestora la un nivel acceptabil (media înregistrată în ECE);

Reducerea deficitului bugetar prin creşterea veniturilor fiscale alimentate de contribuţiile sociale suplimentare: companiile care au intrat în insolvenţă între 2011-2015 avea 451.956 de salariaţi, respectiv 11% din totalul locurilor de muncă raportate de toate companiile active. În condiţiile în care doar 2% dintre companiile insolvente se reorganizează cu succes, putem aprecia că majoritatea acestor locuri de muncă au fost desfiinţate. Mai mult, având în vedere că firmele româneşti care îşi întrerup activitatea au o durată medie de viaţă de 11 ani şi sunt de două ori mai multe decât nivelul companiilor nou înmatriculate, este greu de crezut că firmele nou înfiinţate pot absorbi o parte importantă a celor peste 450.000 de salariaţi care şi-au pierdut locurile de muncă din cauza insolvenţei angajatorului. Dacă ne gândim că nivelul şomajului raportat de INS pentru România în 2011-2015 a fost relativ stabil, înseamnă că o parte dintre aceşti salariaţi s-au angajat la alte companii, însă majoritatea acestora probabil că a emigrat în străinatate, în căutarea unui loc de muncă. Totalul veniturilor fiscale generate de impozitele pe salarii şi de contribuţiile sociale pentru 2015 a fost de 26,6 miliarde de lei, declaraţiile financiare ale companiile care au intrat în insolvenţă în perioada 2011-2015 indică un impact negativ în veniturile fiscale de aproximativ 3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 29% din totalul deficitului bugetar din 2015, respectiv 10,3 miliarde de lei;

Pierderile cauzate creditorilor: declaraţiile financiare ale companiile care au intrat în insolvenţă între 2011-2015 indică un nivel total al datoriilor acumulate în bilanţ de 127,5 miliarde de lei, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din România. Dintre toţi creditorii firmelor insolvente, furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi, în condiţiile în care aceştia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 miliarde de lei. În acest clasament, următorii creditori care au pierdut sunt instituţiile de credit (bănci, IFN, companii de leasing), care raportau 36 miliarde de lei datorii în bilanţul companiilor insolvente, respectiv 28% din totalul datoriilor, fiind urmate de autorităţile statului, cu 26 miliarde de lei şi o pondere de 20% în totalul datoriilor firmelor insolvente. Doar 6 miliarde de lei, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entităţi afiliate.

Pierderi mari pentru furnizori

Faptul că furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi din cauza companiilor care au intrat în insolvenţă în perioada 2011-2015 nu este o întâmplare. Pe fondul condiţiilor de finanţare bancară din ce în ce mai exigente începând din 2009, firmele private au fost nevoite să apeleze din ce în ce mai mult la creditul furnizor. Riscul de neplată a fost amplificat în perioada 2008 – 2013, deoarece:

  • Fenomenul a fost unul generalizat, foarte multe companii promovând acelaşi comportament în aceeaşi perioadă;
  • Fenomenul a fost amplificat pe lanţul comercial, pe măsură ce solicitările de extindere a termenelor de plată/ încasare înaintau pe lanţul furnizor. Termenul mediu de încasare a creanţelor înregistrat de companiile româneşti a crescut de la 60 de zile în 2008 la 104 zile în 2015;
  • Fenomentul a creat o creştere a interdependenţei între companii, din ce în ce mai multe firme semnalând incapacitatea temporară de plată pe fondul neîncasării creanţelor de la clienţii importanţi;
  • Durata de transformare a veniturilor din încasări a crescut, în timp ce presiunea de concretizare a cheltuielilor în plăţi a crescut, de asemenea, amplificând presiunea asupra lichidităţilor companiilor.

Creditul bancar vs. creditul comercial

Sursa: BNR, MF, date prelucrate Coface

Insolvenţele în rândul companiilor cu cifra de afaceri > 1 milion de euro

Sursa: BPI, ONRC, MF, date prelucrate Coface

Insolvenţe în rândul firmelor cu cifra de afaceri > 1 milion de euro

Sursa: BPI, ONRC, MF, date prelucrate Coface

Impactul firmelor care au intrat în insolvenţă între 2011-2015

Sursa: BPI, ONRC, MF, BNR, INSSE, Date prelucrate Coface

În acest context, companiile mari şi foarte mari au jucat progresiv un rol din ce în ce mai semnificativ de “bănci comerciale” pentru clienţii acestora, preferând să accepte termene de încasare extinse.

IMM-urile au transferat în perioada post-criză o parte semnificativă a creditului bancar către cel comercial (credit furnizor), acest lucru fiind de natură să intensifice relaţiile intre companiile private, care au început să îmbrace o formă financiară semnificativă, nu doar una cu caracter comercial. Pe fondul acestor modificări structurale din economie, efectul de contagiune şi propagare a unor şocuri negative este mult mai rapid în prezent.

În ultimii cinci ani, mai exact în perioada 2011-2015, am observat un abuz al companiilor din România în exploatarea unui cadru juridic şubred, fructificând astfel lacunele unei proceduri a insolvenţei foarte protectoare pentru partea debitoare. În ultimii cinci ani, România a înregistrat peste 100.000 de companii insolvente, cu o incidenţă la 1.000 de companii active de patru ori peste media din Europa Centrală şi de Est şi un procent al reorganizării reuşite de maximum 3%, acesta din urmă fiind de zece ori sub media din ţările dezvoltate ale UE. Numărul foarte ridicat şi calibrul mare al companiilor insolvente au plafonat nivelul creşterii economice la o medie de 3%, comparativ cu 5,25% dacă fenomenul insolvenţelor din România ar fi fost aliniat la media din regiune. Aproximativ o treime din deficitul bugetar putea fi finanţat prin venituri fiscale pierdute, iar creditorii din economie au înregistrat pierderi record de 127 miliarde de lei, cei mai mari pierdanţi fiind furnizorii privati, cu o pondere de 47% în totalul datoriilor raportate de firmele insolvente. Având în vedere impactul major generat în economie, Coface va analiza în perioada următoare cele mai mari 100 de companii care au intrat în insolvenţă în ultimii cinci ani, pentru a înţelege mai bine greşelile comune ale acestora precum şi structura de acţionariat din perspectiva ţării de provenienţă şi a companiilor afiliate”, a declarat Iancu Guda, Services Director Coface CMS.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cristian Cretu 866 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.