Care e marea crimă? Tortura sau minciuna?

„Este mult timp de cand am informat opinia publica ca autoritatile statului roman vor fi puse la zid. Pentru o dubla crima. Pentru tortura. Si pentru minciuna, la inalt nivel. Oficiala. Si, iata, s-a intamplat. Mai mult chiar. Incepem, dupa zece ani, sa recunoastem adevarul. Romania sufera astfel o dubla lovitura. Cine raspunde?

Din nou ne aflam intr-o situatie tipica, in care a fost savarsita o crima, in acest caz, o dubla crima, si, inca, nu-i vedem pe cei responsabili chemati in fata legii. Si au trecu zece ani. Faptul ca pe teritoriul Romaniei, cu acordul autoritatilor de la Bucuresti, s-au savarsit acte de tortura impotriva unor oameni, este, in sine, o fapta de natura criminala. Aspru pedepsita dupa normele Codului Penal romanesc, vechi si nou, precum si dupa toate normele internationale. Sa nu uitam ca statul nostru, prin reprezentantii sai, a semnat toate tratatele internationale impotriva torturii, angajandu-se ferm sa se abtina de la orice fel de asemenea fapte. Si, evident, complicitatea la tortura este si ea incriminata, in acelasi mod, atat de legile nationale, cat si de legislatia internationala. Dupa cum, de mult timp, am atras atentia, iata, scadenta a sosit. Romania a fost dovedita ca facandu-se complice la tortura si, in acelasi timp, autoritatile de la Bucuresti, de la cel mai inalt nivel, au fost dovedite drept mincinoase si complice la aceasta infractiune.

Sunt silit sa deschid o paranteza. Pentru a preciza ca, de mai multi ani, oficialii Uniunii Europene au primit informatii, conform carora Romania si-a incalcat propria lege, precum si Conventia internationala impotriva torturii, asigurand pe teritoriul ei locatii in care au fost aduse persoane banuite de terorism, care au fost torturate, pentru a li se smulge declaratii. Acest fapt s-a petrecut din simplul motiv ca in Statele Unite, ca si in Romania, legea interzice, atat retinerea, fara vreo hotarare judecatoreasca, a unei persoane, cat si torturarea acesteia, iar autoritatile de acolo s-au straduit sa-si respecte propriile legi, externalizand faptele de incalcare a acestora. Nu au putut sa o faca in Marea Britanie sau in Germania sau in Franta sau in Italia sau in Canada, adica acolo unde exista aliati importanti in lupta impotriva terorismului, dar care reprezinta democratii autentice, care functioneaza in respect fata de legile interne si internationale. Si atunci, autoritatile de la Washington, respectiv reprezentantii principalului serviciu secret de acolo, CIA, au identificat verigile slabe. Intre acestea, Romania si Polonia. State yesmene, cel putin la acea data. Dupa ce, in urma cu mai multi ani, Uniunea Europeana s-a sesizat, au inceput presiunile asupra statelor membre, pentru ca, cel putin, faptele sa fie recunoscute si asumate. Romania a dezinformat. Afirmand, oficial si in mod repetat, ca pe teritoriul acestui stat nu au existat nici sedii destinate torturii si nici acte de tortura. Mai tarziu, informatiile de care a dispus Comisia Europeana au devenit mai precise, fiind nominalizate doua state: Romania si Polonia. In cele din urma, Polonia a recunoscut. Romania, nu. Mai mult decat atat. A fost alcatuita o comisie parlamentara de ancheta, condusa de doamna Norica Nicolai, care, in baza informatiilor primite de la serviciile secrete, a confirmat minciuna. A oficializat-o. In sensul ca, Romania nu a incalcat legile. Si totul s-a dovedit o minciuna grosolana. Cum?

Am scris cateva editoriale pe aceasta tema. Anuntand, din timp, mai intai ca la Washington, Congresul Statelor Unite desfasoara o ancheta impotriva CIA, legata tocmai de actele de tortura si, apoi, ca exista probe indubitabile ca Romania s-a facut complice, ca a participat la asemenea faradelegi si ca a mintit, afirmand contrariu. Si nici macar in aceste conditii, de la Bucuresti, nu a venit vreo reactie.

Au trecut luni bune de cand Congresul Statelor Unite si-a dat verdictul. De cand, in documente oficiale, Romania este facuta raspunzatoare. Si nici macar in aceste conditii, nu s-a produs iesirea din minciuna si din complicitate.

Este o rusine pentru aceasta tara. Dincolo de crima propriu-zisa, de cinismul greu de imaginat dovedit de cateva persoane responsabile, care au asigurat logistica pentru torturarea unor oameni, Romania isi pierde onorabilitatea, daca a avut-o vreodata, in fata unor state ale lumii cu care aspiram sa avem raporturi de la egal la egal. Suntem vinovati de crima si de sperjur. Dar cine sunt, de fapt, responsabilii?

Primii responsabili, cei directi, sunt cele cateva persoane de la varful autoritatilor statului, care si-au dat acordul pentru fapta incriminata. Ei sunt, in ordine: Ioan Talpes, in calitate de sef al Serviciului de Informatii Externe, si Radu Timofte, in prezent decedat, in calitatea pe care a avut-o de director al Serviciului Roman de Informatii. Si, evident, vinovat este Ion Iliescu, care a fost presedintele Consiliului Suprem de Aparare al Tarii. Acestia, nu numai ca au participat la o crima, dar au incalcat si procedurile. Au luat o masura care angajeaza, in mod major, statul roman, fara acordul organului colectiv de deliberare si de decizie, respectiv Consiliul Suprem de Aparare al Tarii, si, evident, fara acordul Parlamentului. Sub motiv ca actiunea era ultrasecreta. Urmeaza, in ordine, ceilalti sefi ai serviciilor secrete, pana la cei de astazi. Dar sa nu uitam nicio clipa ca a existat un personaj, care in toate etapele, s-a aflat in epicentrul operatiunii. El se numeste Florian Coldea. Sa nu uitam, de asemenea, ca dupa Ion Iliescu, presedinte al Romaniei si sef al Consiliului Suprem de Aparare al Tarii a fost Traian Basescu, care si el se face la fel de vinovat in cealalta infractiune, cea de dezinformare a opiniei publice interne si externe si de construire a unei minciuni grosiere, servita autoritatilor Uniunii Europene. Si, unde mai pui ca a fost mintit Parlamentul, in plenul sau, dupa ce a fost mintita, tot de catre oficiali ai statului roman, comisia speciala de ancheta instituita pentru investigarea acestei crime. Si aceasta dezinformare ar trebui pedepsita tot conforma legilor in vigoare. Iar vinovatii sunt, in mod cert, responsabilii principalelor doua servicii secrete.

Si, in raport cu grozavia acestor fapte, la ce asistam astazi, urmarind reactiile, descoperim o alta fata oribila a aceleiasi medalii. Pupincuriştii Serviciului Roman de Informatii, ofiterii acoperiti din presa si din societatea civila, agentii de influenta SRI si SIE au fost pusi in miscare si incearca sa deturneze acest urat scandal, in doua directii. Aud afirmati conform carora Moscova lui Putin este vinovata pentru compromiterea Romaniei, iar nu romanii care au incalcat legile. Si ca Ion Iliescu a recunoscut, in cele din urma, pentru Der Spiegel, faptele, pentru a sustine demersurile lui Putin de compromitere a Statelor Unite. Nu este doar o simpla imbecilitate o asemenea teza. Ea reprezinta un act incredibil de viclenie si de murdarie. Si, in al doilea rand, vezi Doamne, recunoscand, in fine, o parte din adevar, prin intermediul presei germane, Romania ar deveni complice cu Germania intr-o pretinsa lupta a Germaniei impotriva Americii. Alta tampenie.

Eu sper, totusi, ca aceste fapte oribile sa fie demantelate. Sper, ca de la cel mai inalt nivel, statul roman, sa-si asume, pe deplin, raspunderea pentru faptele abominabile savarsite de reprezentantii sai. Si ca vinovatii sa fie pedepsiti. In frunte cu Florian Coldea. Care, iata, din nou şi din nou şi din nou, intra in carti, acolo unde se savarsesc ilegalitati, abuzuri si unde se pun la cale adevaratele operatiuni anti-romanesti. Astept un semn public, in acest caz, de la Klaus Iohannis”.

Sorin Roşca Stănescu

Sursa: corectnews.com

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.