Care este cea mai bună soluție pentru arhiva SIPA

Cotidianul: În scandalul SIPA, unele informații despre această structură sunt omise, mai mult sau mai puțin intenționat. Cum comentați?

Av. Antonie Popescu: Cam târzii dezvăluirile de-acum. Deşi unii spun că niciodată nu-i târziu, ne întrebăm dacă toți curajoşii de azi le-ar fi făcut dacă nu erau chemaţi la Parchet, la ordine sau la interogatoriu de foştii „procurori anume desemnaţi“ sau de cei din portofoliile/agenturile succesorilor Securităţii, inclusiv cu practici, propagandă şi mijloace specifice. În spaţiul public s-a spus eronat că SIPA a fost înfiinţată în 1991. Eronat, pentru că SIPA este o creaţie şi parte a Securităţii comuniste, reaşezată după 1990. Alţii se prefac a uita, dar memoria colectivă păstrează, indicând că în anii ’80 răspunderea era asigurată la nivelul Securităţii Municipiului Bucureşti – SMB (UM 0800/S) de Serviciul 160 condus de col. Miu. Colonelul Marian Ureche, care a devenit general, a lucrat în acea perioadă tot la SMB, ca şef de serviciu, şi avea răspunderea sistemului sanitar, inclusiv a spitalelor de psihiatrie, existând o strânsă legătură cu sistemul judiciar pentru potrivnicii regimului, totul sub comanda unui col. Dănescu, şeful SMB, devenit şi el general. Col. Marian Ureche trăieşte şi ar putea da informaţii preţioase unui ministru al Justiţiei sau unei comisii parlamentare care ar vrea să afle adevărul, sau procurorului general.

SIPA era un serviciu departamental fără o existență legală (fără lege de înfiinţare, organizare şi funcţionare) – astfel că toată activitatea sa este ilegală, fiind o ingerinţă în activitatea judiciară.
După 1994, adică după ratificarea Convenţiei CEDO (deşi decembrie 1991, adică adoptarea Constituţiei, ar trebui să fie referinţa), SIPA trebuia desfiinţat, iar întreaga sa arhivă distrusă ori deschisă accesului public reglementat la CNSAS, ori publicată pur şi simplu pe Internet, ca relicvă a comunismului, ca probă a gravelor ingerinţe în activitatea procurorilor şi a Justiţiei şi în viața privată a multora.

În consecinţă, informaţiile erau culese şi stocate ilegal, clasificarea lor este abuzivă, divulgarea unei asemenea informaţii ilegal culese deţinute şi clasificate nu poate constitui infracţiune. Din moment ce sunt ilegal obţinute (ca şi probele obţinute ilegal), se consideră că nu puteau şi n-au fost niciodată clasificate.

După Legea avertizorului public, 571/2004, oricare funcţionar al Ministerului Justiţiei ar fi fost sub protecţia legii să denunţe activitatea neconstituţională a SIPA, chiar să-i divulge actele şi stocarea ilegală de fişiere despre diverse persoane, în principal magistraţi, dar şi avocaţi, jurnalişti, alte persoane din mediul politic şi informativ.

A fost desfiinţat, în mod salutar, în 2005! Nebunia e că personalul s-a refugiat cu bagajul personal de date şi cu apucături şi agenturi pe unde a putut să continue să facă acelaşi lucru, inclusiv trafic de influenţă şi intervenţii personale prin procese penale sau civile pe unde mai aveau acces la magistraţii pe care i-au „lucrat“! Şi nu garantează nimeni, niciun serviciu român de informaţii, că băieţii tupilaţi din Tei până-n Jilava nu fac aceleaşi lucruri sub acoperirea vreunei alte direcţii.

Ce instituție ar putea contribui la lămurirea actualei situații și în ce fel?

Avocatul Poporului ar trebui să intervină faţă de existenţa în condiţii neclare a unor fişiere privind date personale, viaţă privată, culese şi stocate ilegal de structuri cu activitate contrară Constituţiei şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului!

Ce legi a încălcat SIPA în timpul funcționării ei?

În culegerea şi stocarea de informaţii despre diverse persoane: magistraţi, avocaţi, miniştri, politicieni, diverşi justițiabili, cetăţeni români şi străini, în căutarea influenţării unor soluţii judiciare, SIPA a încălcat legea română, a violat dreptul fundamental la viaţă privată, Constituţia, Convenţia CEDO. Legea nr. 182/2002 privind informaţiile clasificate prevede la art. 24, alin. (5): „Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime“. Graţie Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România – UNJR, a apărut un documentar excelent despre evoluţia SIPA.

Cum ar putea să acționeze Avocatul Poporului în acest caz?

În temeiul dispoziţiilor art. 59, 58 şi 20 din Constituţia României, își poate exercita dreptul la prerogativa de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în principal a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la viaţă privată, potrivit art. 6 şi 8 din Convenţie. Făcând verificările necesare la instituţiile implicate, în arhive şi în toate sediile şi dependinţele, pentru înlăturarea tuturor vulnerabilităţilor şi a posibilităţilor de ingerinţă în activitatea judiciară a oricărei entităţi sau lucrător din (vechea sau noua) funcţiune a SIPA. Oprind influenţele din partea lucrătorilor cu activitate secretă (adică oricare din serviciile secrete ale României, în virtutea interdicţiei prevăzute de art. 7 din Legea Statutului judecătorilor şi procurorilor) asupra soluţiilor din dosare, asupra administrării probelor sau reprezentării părţilor, asupra numirii în funcţiile de conducere ale instanţelor şi Parchetelor sau din Ministerul Justiţiei sau de judecător şi procuror.

În exercitarea prerogativelor sale, Avocatul Poporului ar putea genera o inspecţie – fără precedent după 1989 – în spaţiile şi arhivele instituţiilor implicate în ingerinţele reclamate de-a lungul anilor că se petrec în activitatea judiciară.

Care este cadrul legal care i-ar da dreptul Avocatului Poporului să se implice și de ce ar face-o?

Avocatul Poporului ar putea da curs obligaţiilor prevăzute la art. 31 din Legea nr. 590/2003, valabile deci și pentru pentru AP, de a asigura punerea în aplicare şi respectarea deplină a obligaţiilor asumate de România după adoptarea Legii nr. 30/1994, reluate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană şi, general sau special, prin celelalte Tratate internaţionale, inclusiv pentru respectarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului date în cauzele împotriva României. Un răspuns adecvat este determinat de urgenţa şi importanța momentului de criză instituţională din România şi de neîncrederea în instituţiile datoare să înfăptuiască Justiţia, dar şi în cele guvernamentale.

Și, până la urmă, care să fie cea mai bună soluție pentru arhivă?

Un judecător de la Curtea de Apel Cluj, dl Sergiu-Leon Rus, vorbeşte despre SIPA! Dacă toată magistratura ar fi curajoasă, arhiva SIPA, cu conceptul instituţional cu tot, ar ajunge la studiul istoricilor sau ar trebui casată/distrusă, fiind fişiere/dosare ilegal obţinute şi stocate, prin ingerinţe în activitatea judiciară şi prin încălcarea dreptului la viaţă privată, aflat pe câmpul de protecţie al art. 8 din Convenţie! O parte ar ajunge în dosare de dezdăunare a victimelor. În câte dosare au influenţat aceşti securişti soluţiile? Puţin probabil să caute Avocatul Poporului sau Ministerul Public. Dar ar putea avocaţii victimelor să redeschidă caz după caz, atunci când accesul la arhive nu va mai fi împiedicat. Judecătorul Rus mai avertizează şi asupra pericolului şi ingerinţelor comise şi de structura MAI 0215/­DGIPI, la care s-a remarcat un volum important de acţiuni neconstituţionale de ingerinţă în activitatea judiciară. Structură faţă de care nici Guvernul şi nici Parlamentul nu cer comisie de anchetă, aşa cum se cere asupra arhivei şi activităţii fostei SIPA.

Carte de vizită

Avocatul Antonie Popescu din Baroul București are o vechime în profesie de 18 ani și este cunoscut între colegi drept un militant pentru Drepturile Omului. Este apărător al victimelor evenimentelor sângeroase din Decembrie 1989 și Iunie 1990, reușind să câștige la CEDO în cauze în care s-a reclamat tergiversarea dosarelor privind crimele Revoluției și Mineriadelor. Nu mai puțin de 300 de părți – victime ale celor două evenimente care au îngrozit lumea civilizată – au avut câștig de cauză avandu-l apărător pe Antonie Popescu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Simona Popescu 220 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.