Principala problemă cu care se confruntă fermierii români o reprezintă politica de vânzare a terenurilor agricole în sensul că după aderarea României la UE s-a dat liber la achiziția de terenuri de către străini, persoane fizice. În acest sens, liderul Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Laurențiu Baciu, a cerut Ministerului Agriculturii să rezolve această problemă. “Vânzarea terenurilor este subiectul numărul 1 al României, domnule ministru al Agriculturii, Petre Daea aveţi datoria să rezolvati problema vânzării terenuruilor, Degeaba facem strategii pe agricultura dacă nu mai avem obiectul muncii”, a spus Baciu, în cadrul conferinţei naţionale LAPAR 2017. Conform acestuia, dezvoltarea staului românesc are la bază păstrarea terenurilor. „Este foarte grav ce se întamplă, probabil. Numai Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Romania a transimis un metru de maculatură Ministerului Agriculturii pentru legea vânzării terenurilor agricole”, a adăugat Baciu.
Piața terenurilor agricole s-a liberalizat din 2014, în conformitate cu tratatul de aderare la Uniunea Europeană pe care România l-a semnat. Astfel, țara noastră nu poate face modificări, pentru că asta ar însemna ratificarea eventualelor amendamente de toate statele membre. În prezent, în Parlament există patru proiecte de acte normativ care vizează tranzacțiile cu terenuri agricole. Unul dintre ele, iniţiat de şapte senatori şi deputaţi ALDE, PSD şi UNPR, stipulează că arendaşul care doreşte să cumpere terenul agricol situat în extravilan trebuie să deţină această calitate pentru terenul respectiv, stabilit printr-un contract de arendă încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei. Un alt proiect a fost votat de Senat și acum se află la Camera Deputaților. Acesta prevede înregistrarea tuturor actelor de dobândire a terenurilor arabile în cadrul unor Registre speciale ţinute de către Consiliile Locale pe raza cărora se află terenul timp de 90 de zile, spre a fi preluate ulterior de Direcţiile Agricole. Un al treilea proiect vizează reguli identice cu cele aplicate de statele din care provin investitorii faţă de români. Proiectul a primit aviz negativ de la Comisia Juridică. Un al patrulea proiect, al deputatului Marian Neacșu, de la PSD, a fost respins de Senat.
„Vă spun sincer că ne fuge pământul de sub picioare. Ne trebuie o lege care să creeze condiţii favorabile de cumpărare a terenurilor de către cetăţenii români în primul rând. Sunt tranzacţii cu suprafeţe de teren de zeci, sute de hectare, care au ajuns să se facă prin donaţii, pentru a se ocoli procedurile. Sunt cel puţin 2 milioane de hectare de teren agricol care se află în proprietatea firmelor sau persoanelor străine”, a declarat recent Laurenţiu Baciu. Acesta a atras atenţia că în prezent nicio autoritatea nu deţine date concrete şi exacte cu privire la suprafaţă totală agricolă din România. „Dacă mă adresez la 10 instituţii, voi primi 10 răspunsuri diferite”, a mai spus preşedintele LAPAR.
Potențial mare
România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, având a șasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, însă se confruntă cu un randament foarte scăzut al producţiei agricole, din cauza mai multor factori, se arată într-o analiză a PwC România. Astfel, România avea la nivelul anului 2013 o suprafaţă agricolă utilizată de 13,9 milioane de hectare, după cea a Franţei (29 mil. ha), Spania (23,6 mil. ha), Marea Britanie (17,3 mil. ha), Germania (16,7 mil. ha) şi Polonia (14,4 mil. ha), dar mai mare decât cea de care dispuneau Italia (13,1 mil. ha), Ungaria (5,3 mil. ha) sau Bulgaria (5,1 mil. ha). 60% din suprafaţa agricolă utilizată a României (8,2 mil. ha) o reprezintă terenul arabil, iar din această suprafaţă circa două treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel se face că România este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de cereale din lume (locul 9 în lume la exportul de grâu şi locul 6 la exportul de porumb). Deşi cea mai mare parte a suprafeţei cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puţin de 25% din valoarea producţieiagricole totale (în valoare de 14.2 miliarde de euro în 2015).
40% în mâna străinilor
Ţara noastră este singura din Uniunea Europeană care nu a notificat Uniunea Europeană pentru instituirea de restricţii la cumpărarea pământului de către cetăţenii străini. Astfel s-a ajuns ca astăzi, 40% din cele 10 milioane de hectare de teren arabil din România să fie exploatat de către fermieri din alte state. În 2015 românii au vândut un milion de hectare, iar în 2014 au fost anunţuri pentru 997.000 de hectare. Mare parte din aceste suprafeţe au ajuns în mâinile străinilor pentru că puterea de cumpărare a lor e mult mai mare decât a fermierului autohton.
De ce vin străinii în ţara noastră? Un răspuns l-a dat un fermier român: „În Spania, pământul e roșu. În Franța, au aparate de scos pietroaiele cât palma, turtite din nisip, ca să poată să cultive. În Anglia, numai nisip și noi avem minunea lumii și nu suntem în stare să ne uităm”, au fost cuvintele adresate recent de medicul veterinar și fermier Mihai Petcu la Conferinţă Naţională a Fermierilor. România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.
Randamente mai bune
Agenţia Hitch&Mosher, specializată în tranzacţionarea de teren agricol în vestul ţării, susţine că investitorii străini sunt dispuşi să plătească până la 7.000 de euro pentru un hectar de teren agricol în Câmpia de Vest a României, pentru că obţin randamente superioare celor din alte ţări europene. „În 2015, piaţa terenurilor agricole şi-a menţinut dinamismul şi atractivitatea în faţa investitorilor, care găsesc aici randamente mai bune decât în alte ţări europene. Având în vedere interesul crescut al clienţilor investitori, estimăm că anul 2016 va fi unul la fel de dinamic pe această piaţă, unde în prezent preţurile medii de tranzacţionare sunt cuprinse între 2.000 euro/ha şi 7.000 euro/ha (în zona de vest a ţării)“, a declarat Marius Schiopota, managing partener al Hitch&Mosher, companie care în ultimii cinci ani a tranzacţionat peste 15.000 de hectare de teren agricol în Câmpia de Vest. Factorii importanţi în determinarea preţurilor de vânzare ţin de gradul de comasare al terenurilor, de situaţia cadastrală a acestora, de existenţa logisticii necesare pentru o agricultură performantă şi, nu în ultimul rând, de calitatea naturală a terenului.
Multe din fermele autohtone se scot la vânzare în străinătate. Conform Agrointel, există agenţii specializate în tranzacţii funciare cu suprafeţe mari ce sunt bine conectate în România. “Pământul nostru, scump pentru buzunarele românilor, rămâne însă accesibil pentru străinii interesați mai ales de suprafețe mari, comasate și cu un sol bun. Nivelul de precipitații, prezența sistemelor de irigații și subvențiile sunt elemente care sunt trecute în oferta agențiilor și în anunțurile premium de pe site-uri frecventate de bogătașii lumii în căutare de noi investiții”, susţin jurnaliştii de la Agrointel.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.