Care sunt cele mai mari riscuri care pândesc economia României în 2016

Comisia Europeană a atras astăzi atenţia că legea dării în plată şi măsurile populiste de mărire a unor salarii pentru bugetari sunt cele mai mari pericole cu care se va confrunta economia României în acest an electoral. Conform Prognozei de primăvară 2016, Executivul european susţine că legea dării în plată, act normativ ce va intra în vigoare la jumătatea acestei luni, ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra încrederii investitorilor şi creditării în următorii ani, într-un context extern incert, cu evoluţii economice dezamăgitoare pe bandă rulantă în Europa. „Riscurile asupra perspectivelor economice au crescut semnificativ din cauza incertitudinii cauzate de adoptarea unei legi de descărcare de datorii, de către Parlamentul României, în 13 aprilie. Această lege ar putea avea un impact negativ substanţial asupra încrederii investitorilor şi a pespectivei de creditare, pe orizontul de prognozare (până în 2017, n.r.) şi mai departe”, se spune în documentul Comisiei.

De asemenea, Bruxelles-ul a avertizat şi asupra riscului majorărilor de cheltuieli bugetare în an electoral, care să se adauge creşterilor salariale în sectorul public şi scăderilor de taxe adoptate anterior. „Majorările salariale din sectorul bugetar şi cea a salariului minim pe economie probabil vor cântări negativ asupra competitivităţii şi vor domoli crearea de locuri de muncă”, sustine Comisia Europeană, care se aşteaptă la creşterea costului muncii în ţara noastră.

„Creşterea reală a PIB va rămâne peste potenţial în orizontul de prognoză, sprijinită de cererea internă solidă. Inflaţia va reveni pe plus de la jumătatea anului 2016, în timp ce piaţa muncii îşi va menţine stabilitatea. Deficitul bugetar va creşte puternic în 2016 şi 2017, în urma reducerilor de taxe şi creşterilor de cheltuieli”, se spune în Prognoză. Acesta va ajunge la 3,4% din PIB peste limita de 3%, prevazută de criteriile de la Maastricht, peste care se declanşează procedura europeană de deficit excesiv. Comisia a îmbunătăţit însă estimările privind deficitul bugetar, comparativ cu Prognoza de iarnă 2016, în care estima un minus de 3% pe anul 2016 si 3,8% pe 2017. Deficitul de cont curent va continua să amplifice în condiţiile unor importuri mai mari datorită creşterii cererii interne şi exporturi mai mici pe fondul problemelor economice din UE. De asemenea, inflaţia va accelera puternic anul viitor, odată cu dispariţia efectului de bază al reducerii TVA cu 4 puncte procentuale, la 20%, pe fondul creşterii puternice a cererii interne, accelerată de salariile mai mari şi de majorarea salariului minim.

Conform documentului, creşterea economică va fi propulsată de consum, care va ajunge la un nou vârf post-criză, sprijinit de reducerea TVA, creşterea salariilor şi accelerarea creditării pe fondul prăbuşirii dobânzilor la minime record. Investiţiile accelerează şi ele, în principal datorită îmbunătăţirii ratei de absorbţie a fondurilor europene.

Comisia anticipează o creştere economică de 4,2% pentru 2016, care va încetini anul viitor la 3,7%, a doua cea mai mare creştere economic procentuală din UE, prima fiind Irlanda, cu 4,9%. Sunt prognozate creşteri ale consumului privat, de 6,9%, şi consumului public (guvern, autorităţi locale, agenţii şi companii de stat) cu 6,3% în acest an, care ar urma să încetinească la 5%, respectiv 2,4% în 2017. Investiţiile ar urma să crească cu 5,5% în acest an şi cu 6,1% în 2017, după plus 8,8% în 2015, potrivit CE. Bruxelles-ul anticipează că deficitul va depăşi anul viitor plafonul de 3% din PIB pe fondul reducerii TVA şi eliminării supraaccizei la carburanţi şi a taxei pe stâlp.

Rata şomajului se va menţine la 6,8% în 2016 şi va scădea uşor, la 6,7%, anul viitor, în timp ce salariile (compensaţia angajaţilor per capita) vor creşte anul acesta cu 6,9% şi anul viitor cu 6,2% după un avans de numai 3,2% în 2015. Costul real al forţei de muncă, care a înregistrat anul trecut o scădere de 1,4%, va creşte cu 2,5% în 2016 şi cu 2,3% în 2017, de unde şi temerile Comisiei privind pierderea de competitivitate economică.

Inflaţia anuală a atins în martie un minim istoric de 2,4%, însă creşterea consumului va împinge inflaţia (indicele armonizat al preţurilor de consum) la -0,6% pe ansmablul întregului an. Preţurile de consum ar urma să crească anul viitor cu 2,5%, pe fondul creşterii puternice a consumului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.