Guvernul PSD estimează, prin proiectul de buget pe anul 2017, un PIB de 815,195 miliarde de lei şi pe o creştere economică de 5,2%.
Deficitul bugetar (cash) este gândit la 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. Estimările bugetare şi prognozele economice care stau la baza construcţiei bugetare aferente anului 2017 şi orizontul 2018-2020 se pot abate de la nivelurile din scenariul de bază, ca urmare a posibilei materializări a numeroase riscuri ce pot apărea atât din surse externe cât şi interne, cu implicaţii diferite pentru evoluţia finanţelor publice.
Riscurile care pot afecta economia reală şi implicit obiectivul de creştere economică sunt în principal de natură externă. Economia românească, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic internaţional şi în special, de creşterea economică din principalele ţări partenere din punct de vedere comercial. Un prim risc pe termen mediu îl reprezintă ieşirea Marii Britanii din UE, deşi estimările recente ale Comisiei Europene şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză arată că impactul acestui proces este moderat, apreciat până la maxim 0,2% din PIB pe ansamblul UE şi mai redus în cazul României, se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020.
Prognoza Băncii Mondiale actualizată în luna ianuarie 2017 estimează o creştere mai mică a economiei globale, respectiv cu 2,3% în 2016 şi cu 2,7% în 2017, faţă de 2,4% respectiv 2,8% în prognoza publicată în luna iunie 2016, pe fondul unei activităţi investiţionale reduse, incertitudinilor de ordin politic precum şi a perturbaţiilor de pe pieţele financiare ce caracterizează mai ales economiile avansate.
Previziunile cu privire la economiile emergente sau în curs dezvoltare sunt însă mai optimiste reflectând o activitate economică sporită mai ales în Brazilia şi Rusia. Estimarea privind creşterea economică a României în 2016 a fost revizuită în sus cu 0,7 puncte procentuale (de la 4,0% în prognoza din iunie 2016 la 4,7% în cea din ianuarie 2017) datorită preţurilor reduse pentru materiile prime, intensificării exporturilor de bunuri şi servicii, dar şi activităţii investiţionale susţinute. Pentru anul 2017, prognoza de creştere economică a rămas neschimbată la 3,7%.
În anul 2016 preţul petrolului şi-a continuat declinul ajungând la o medie de 42,84 dolari/baril, cu 15,7% mai puţin decât în 2015. Cu toate acestea, începând din semestrul II 2016 se remarcă o tendinţă de revenire a preţului petrolului, care a ajuns în luna decembrie la un maxim de 52,61 dolari/baril. În luna ianuarie 2017, conform cotaţiilor OPEC, tendinţa de revenire continuă, înregistrându-se o creştere de 1,6% pe primele 15 zile faţă de media lunii anterioare.
Pentru anul 2017, conform estimărilor FMI, este de aşteptat ca preţul petrolului să înregistreze un nivel mediu anual de 51,2 dolari/baril, în creştere cu 19,5% faţă de anul anterior. O creştere mai rapidă decât se preconizează a preţurilor la energie ar afecta bugetele gospodăriilor şi companiilor.
Tensiunile geopolitice păstrează incertitudinea la nivele ridicate şi pot deveni un mare impediment pentru investiţii, comparativ cu aşteptările. Acest risc este încă dificil de cuantificat cu exactitate, întrucât încă nu sunt oficial definite priorităţile şi direcţiile de acţiune ale noii administraţii din SUA, până acum fiind exprimate doar opinii ale principalilor viitori decidenţi de politică externă a SUA. Mai mult decât atât, menţinerea în continuare a intensităţii atacurilor teroriste asupra unor ţări membre ale UE (Franţa, Belgia, Germania) dar şi în Turcia, cel mai important partener comercial al României din afara UE, amplifică tensiunile geo-politice deja existente. În aceste condiţii, aversiunea la risc a mediului de afaceri poate atinge cote ridicate periclitând
un spectru larg al activităţii economice.
Însă toate aceste ameninţări la adresa climatului de stabilitate din cadrul nucleului vest-european pot reprezenta o oportunitate pentru România în sensul îndreptării atenţiei investitorilor către un spaţiu ce prezintă un grad de securitate sporit şi un cadru fiscal îmbunătăţit şi predictibil. România poate atrage fluxuri semnificative de capital oferind mediului de afaceri un climat propice desfăşurării operaţiunilor economice. De asemenea, dacă nu se vor manifesta modificări politice majore la nivel UE (de exemplu legate de tratarea fluxurilor migraţioniste), evoluţiile ar putea pune piedici creşterii economice. Percepţia publică asupra numărului tot mai mare de refugiaţi poate avea un impact negativ asupra încrederii economice, de unde ar rezulta un impuls mai redus asupra consumului privat. O suspendare mai amplă a Schengen-ului şi măsurile ce pun în pericol rezultatele de pe piaţa internă pot avea un impact potenţial negativ asupra creşterii economice. Pe plan intern, riscurile sunt în general echilibrate din punct de vedere al afectării ofertei sau cererii interne iar predominante sunt riscurile pozitive.
Principalul risc pozitiv este reprezentat de un efect mai mare de antrenare în economie al măsurilor din programul de guvernare, atât cele care se adresează firmelor (reducerea poverii fiscale) cât şi celor care vizează veniturile populaţiei (majorarea salariului minim, a punctului de pensie etc.).
Un alt risc pozitiv cu acţiune pe partea ofertei este reprezentat de menţinerea nivelului actual al preţului produselor energetice (petrol, gaze naturale) sau chiar o uşoară reducere, în partea a doua a anului 2017, care ar avea un efect pozitiv asupra competitivităţii firmelor româneşti. Trebuie menţionat că în acelaşi timp ar beneficia de acest fapt şi gospodăriile populaţiei, printr-o creştere a puterii de cumpărare.
Riscul negativ este dat de posibilitatea creşterii dobânzii de politică monetară a BNR, în cazul în care Banca Centrală Europeană ar înăspri politica monetară actuală care asigură un grad ridicat de lichiditate în zona euro sau ar apărea presiuni inflaţioniste suplimentare. Efectele negative s-ar vedea pe de o parte în evoluţia creditării iar pe de altă parte în puterea de cumpărare a populaţiei şi în profitabilitatea firmelor. Riscurile interne asociate evoluţiei inflaţiei sunt date de apariţia unor condiţii meteorologice nefavorabile, cu efect asupra preţurilor produselor agroalimentare, în contextul în care prognoza are în vedere ani agricoli normali.
Totodată, evenimentele internaţionale, care amplifică tensiunile geopolitice recente, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb. Aceste riscuri pot conduce la rate ale inflaţiei peste nivelul prognozat.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.