Carnagiile Statului Islamic în Ramadan

Peste 855 de morţi şi câteva mii de răniţi s-au consemnat în timpul Ramadanului în atentatele comise de Statul Islamic ( ISIS, Daesh, Daech) în Irak, Bangladesh, SUA, Turcia, Siria şi Yemen, întreaga lume fiind şocată aflând aceste terifiante statistici. De pildă, doar atentatul de duminică, din Bagdad, s-a soldat cu peste 250 de morţi! Totuşi, şocul de care vorbeam nu ar trebui să fie atât de mare dacă amintim că, în istoria islamului, Ramadanul este definit de specialişti atât ca o perioadă de pietate, post şi generozitate faţă de cei săraci, dar şi o lună în care jihadul războinic este glorificat. Ca urmare, a muri pentru cauză în timpul acestei luni sacre asigură martirilor sosirea directă în paradis. Dintr-o atare perspectivă, violenţele nu au fost întotdeauna decuplate de această perioadă, şi, pentru a nu ne întoarce mult în timp, amintim aici „anii negri” 1990, din Algeria, când Ramadanul a cunoscut o nemaiîntâlnită recrudescenţă a violenţelor jihadiste.
Comentând aceste realităţi crude, Alain Rodier, fost ofiţer superior al serviciilor franceze de informaţii, care, între altele, se ocupă de terorismul de origine islamică, spunea că, dincolo de motivele istorice, situaţia actuală a Statului Islamic poate explica creşterea numărului şi frecvenţa atacurilor teroriste în diferite locuri din lume.Mai întâi este vorba de o grupare salafisto-jihadistă care susţine revenirea la islamismul originar, ce consideră „eretică” orice interpretare ulterioară a textelor sacre. Ca urmare, recrudescenţa jihadului războinic în timpul lunii sacre a Ramadanului este firească pentru ideologii săi, care cer militanţilor să treacă la acţiune. De asemenea, este evident că reculurile militare suferite nu numai pe frontul siriano-irakian, ci şi în Libia, au pus Daesh în poziţie „defensivă”, pe care gruparea vrea să le facă uitate prin atentatele despre care vorbeam. În egală măsură, în vreme ce, în mass-media din vest se evocă insistent aceste eşecuri militare ale Statului Islamic din ultimele săptămâni, pe teren situaţia este „mult mai complexă”.
Pornind de la amploarea şi numărul ultimelor acţiuni violente marca Daesh, Alain Rodier, despre care s-ar putea spune orice, dar şi că nu cunoaşte situaţia de la faţa locului ( a scris, între altele, „Al- Qaida. Les connexions mondiales du terrorisme”,volum apărut în 2006, considerat capital pentru cunoaşterea acestui fenomen), se întreba în ce stare este, de fapt, Statul Islamic, despre care, în ultimul timp, se spune mereu că „este muribund” ? Tot el arăta că anunţurile repetate privind cucerirea capitalei Statului Islamic – este vorba despre oraşul sirian Raqqa- nu sunt în realitate decât o operaţiune de manipulare, înseriată amintitelor comunicate ale responsabililor americani, irakieni, sirieni şi libieni despre victoriile repurtate asupra Statului Islamic.
Dintr-o atare perspectivă să zăbovim puţin asupra atentatului din Bagad, unul dintre cele mai sângeroase din istoria recentă irakiană. Semnalăm că el are loc la câteva zile după ce premierul ţării, Haider Al-Abadi, anunţa cu mare tam-tam că armata a preluat Falluja. Considerat fief al ISIS, acest oraş se află la 50 de km. vest de Bagdad şi era locul din care proveneau teroriştii ce acţionau în capitala ţării. Fusese cucerit în 2014, asemeni unei mari părţi din Irak, dar, după lupte grele, în care au primit sprijinul aerian al coaliţiei internaţionale, armata l-a reocupat la 24 iunie, acum singurul mare oraş din ţară controlat de Daesh fiind Mosul, din nord, al doilea mare oraş al ţării.
Ce a demonstrat Statul Islamic prin acest teribil atentat ? În general, este evident eşecul puterii de a aplica măsuri eficiente de securitate măcar în capitală, în ciuda sprijinului coaliţiei internaţionale, condusă de SUA, care antrenează forţele irakiene în lupta antijihadistă. În acest cadru, mulţi experţi pun la îndoială eficacitatea detectoarelor de explozivi şi cea a barajelor din jurul Bagdadului. Verificarea documentelor de identitate şi controlul vehiculelor sunt superficiale ori sunt realizate de complici ai teroriştilor, dat fiind că, aşa cum s-a dovedit adesea, componenta religioasă transcende funcţia. Nu cred că se pot explica altfel circumstanţele acestui atentat, când un camion frigorific, plin cu explozibili, a trecut de atâtea baraje, iar kamikazele l-a detonat atunci când a ajuns în cartierul comercial şiit Karrada, exact în momentul în care sute, dacă nu mii, de oameni erau pe străzi, spre a face cumpărături de Aid el Fitr, sărbătoarea care marchează sfârşitul Ramadanului.
Cât priveşte atentatul de pe aeroportul internaţional Ataturk din Istanbul, în care au murit 45 de persoane ( multe dintre ele fiind străine), iar peste 238 au fost rănite, unele foarte grav, autorităţile de la Ankara şi specialiştii, inclusiv directorul CIA, John Brennan, îl atribuie Statului Islamic, deşi, spre deosebire de cel din Bagdad, comis ulterior, ori cel din Dacca, Bangladesh, consemnat anterior, gruparea jihadistă nu l-a revendicat. Prin amploare, ţinta şi modul de operare, operaţiunea se distinge de cele precedente atribuite Daesh, dar ea are asemănări cu cea de la 22 martie, de pe aeroportul Zaventem din Bruxelles, revendicată de ISIS. Lovind în vitrina internaţională a Turciei – aeroportul Ataturk este al 3-lea din Europa şi al 11-lea din lume, iar preşedintele Erdogan vrea să facă din el prima poartă aeriană a lumii! – Daesh a arătat vulnerabilitatea acestui simbol şi fragilitatea măsurilor de securitate. A lovit în economia turcă şi în mod special în potenţialul ei turistic şi a punctat în războiul cu autorităţile turceşti după acestea s-au raliat coaliţiei interrrnaţionale ce luptă împotiva Daesh, după ce, nu cu multă vreme în urmă, dovediseră o atitudine laxă în această privinţă. Altfel zis, s-a vrut să se dea o replică acestei politici a Turciei, constatare valabilă dacă amintim că, în ultimul timp, Ankara şi-a îmbunătăţit relaţiile cu Israelul şi cu Rusia, cea care luptă în Siria împotriva cuiburilor Statului Islamic.
Potrivit ziarului „Le Monde”, în Turcia, au avut loc 50 de atentate în ultimele 18 luni, soldate cu peste 200 de victime, unele fiind atribuite autonomiştilor kurzi, iar altele Daesh. Acestea din urmă vizează cu precădere centrele urbane, precum Istanbulul şi Ankara, spre a face cât mai multe victime, dar şi spre a lovi în simbolurile ţării, având astfel un mare ecou internaţional. Mai exact, ele evidenţiază dificultăţile preşedintelui Erdogan de a securiza ţara.
Nu aş vrea să închei fără a vorbi şi despre acţiunea teroristă de la 1 iulie, din Dacca, Bangladesh, când, într-un restaurant cosmopolit au fost luaţi mai mulţi ostatici, majoritatea străini, acţiune ce s-a încheiat cu decesul 20 dintre ei. A fost revendicată de Statulu Islamic, dar autorităţile au vorbit de jihadişti locali, ceea ce nu modifică ideea potrivit căreia ameninţarea jihadistă radicală este o realitate evidentă şi în Bangladesh. Comandoul de jihadişti punea fiecare ostatec să recite din Coran, iar dacă nu ştia- îl lichida! Aşa se face că s-a consemnat un caz demn de tragediile antice: un tânăr care a recitat asemenea versete şi trebuia să fie liber a preferat să rămână lângă cei doi prieteni ai lui şi să moară alături de ei. În fine, dar nu în ultimul rând, membrii comandoului provin din familii înstărite, cu toţii având educaţie aleasă, dar care s-au radicalizat recent, declarându-şi supunerea faţă de Statul Islamic.
Ce s-ar putea spune în final? Că, în lupta cu jihadiştii radicali, succesele sunt precum însămânţările la radio pe timpul socialismului, adică depăşeau cu mult suprafaţa arabilă a ţării? Că responsabilii din diferite capitale implicate în lupta antiteroristă socotesc victoriile repurtate precum Ghiţă Pristanda, steagurile ? E o realitate prea gravă ca să rămânem în această cheie puţin comică, iar una dintre faţetele cumplite ale Ramadanului o dovedeşte. Întrebarea este dacă vreunul dintre liderii lumii conştientizează acest lucru.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dumitru Constantin 677 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.