Numele perdante scrise pe buletinele de vot sunt dirijate, cu debusolantul concurs al societății, spre derizoriu. Candidații la diferite demnități, atunci când nu reprezintă o majoritate politică, sunt deseori un probatoriu al modului cum este înțeleasă viața publică. Puțini sunt aceia care reușesc să transforme candidatura politică în partea unui mesaj și a unui civism activ. În viața publică românească pierd deseori tocmai cei care ar trebui să câștige. Profesionalismul și programele reformiste sunt pulverizate de o propagandă electorală gregară, ea însăși material sigur al unor posibile prognoze asupra viitorului demnitar. Între candidații independenți și cei propuși de partide sunt diferențe uriașe, pe care strâmba noastră lume le anulează. Mentalitatea actuală de înțelegere a modului cum ar trebui să funcționeze administrația nu are nici o legătură cu apropiatele schimbări pe care le presupune noua organizare a țării. Regionalizarea se vrea o afacere care poate compromite democrația, stabilitatea, însăși statalitatea, toate acestea din motive de corupție a clasei politice care refuză cenzura publică. Pe urmele rezolvării cazurilor de corupție vedem o subtilizare a fenomenului respectiv. Miza pentru un candidat sau altul implică imaginarul colectiv într-un paralelism asemănător celui din totalitarism. Puțini dintre învingătorii în alegeri sunt dispuși să se alinieze societății, majoritatea considerând că victoria îi situează deasupra tuturor. Alegerile sunt un start nu numai pentru a numi pe cineva în fruntea primăriilor, ci pentru un alt tip de implicare a societății în treburile de interes comun.
Perdanții alegerilor pot deveni mai eficienți decât cei care i-au surclasat prin numărul de voturi, având obligația morală să nu abandoneze scena publică. Viitoarea administrație locală pentru a evolua are nevoie de o puternică opoziție, și nu de o unitate care să blocheze viața socială. Invocarea unității, la orice nivel, s-a făcut până acum pentru a proteja corupția. Lupta pentru putere s-a constituit până acum între facțiunile micii și marii corupții. Le va fi greu, în continuare, multora dintre noii învingători să înțeleagă faptul că România nu se mai poate baza pe formulele mafiote. Mandatul anterior al împuterniciților locali a fost unul definitoriu pentru actuala stare de fapt. În plină campanie anticorupție, mita și furtul s-au manifestat sub lumina reflectoarelor, într-un veritabil documentar. Degradarea clasei politice s-a arătat a fi dincolo de orice limite.
Alegerile care tocmai își arată învingătorii au avut dezbateri deficitare, ca în plin totalitarism. Legislația actuală susține în continuare corupția, accesul unilateral la resursele publice. Sistemul discriminatoriu se consolidează fără opreliști. Marile cazuri de corupție de acum câteva luni au fost scoase din sfera consecințelor. Până acum, noii aleși au părut a fi cei vechi până au predat ștafeta următorilor, când s-au aliniat ocultei noastre tenebre decizionale. Nevoia unei schimbări totale pare un imperativ exagerat, și asta în vreme ce lucrurile sunt într-o direcție tot mai greșită.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.