Cărţile verii

Holy Cow, debutul literar al starului hollywoodian David Duchovny

Romanul Holy Cow, debutul actorului David Duchovny – cel care a dat viaţă personajului Fox Mulder din celebrul serial The X-Files, dar şi scriitorului Hank Moody din serialul Californication –, a apărut în traducere la Editura Polirom.

David Duchovny, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori americani contemporani, a câştigat în 1997 şi 2008 Globul de Aur pentru cel mai bun actor în rol principal într-un serial de televiziune.

O minunată parodie a lumii postmoderne, Holy Cow a fost publicată în colecţia „Biblioteca Polirom”, traducere din limba engleză şi note de Ioana Filat, disponibilă şi în ediţie digitală.

Holy Cow (2015) este o fabulă pe cât de nostimă, pe atât de emoţionantă despre prietenie, religie, umanitate şi toleranţă. Elsie Bovary, o văcuţă de la o fermă din nordul statului New York, îşi petrece viaţa senină păscând, studiind celelalte animale şi pălăvrăgind cu prietena ei cea mai bună, Mallory. Lumea sa este însă zguduită din temelii când, găsind poarta grajdului deschisă într-o seară, se strecoară până la casa fermierului şi află cu stupoare că oamenii nu cresc vaci doar pentru lapte, ci ca să le mănânce carnea şi să le folosească pielea pentru a fabrica diverse lucruri. După această cumplită revelaţie, Elsie hotărăşte să plece înIndia, unde vacile sunt considerate sfinte şi nimeni nu se atinge de ele. I se alătură îndată porcul Jerry, de curând convertit la iudaism, care vrea să ajungă în Israel pentru că acolo nimeni nu pune gura pe carne de porc, şi curcanul Tom, dornic să ajungă în Turcia, ţara unde este venerat. Cei trei trec împreună printr-o grămadă de peripeţii, care de care mai hazoase şi mai hazardate, ce pun însă sub semnul întrebării multe realităţi ale lumii contemporane.

„Noi avem o «tradiţie orală» – cum se zicea pe vremuri în cultura voastră. Poveştile şi învăţăturile de viaţă se transmit din vacă-n viţică, din generaţie în generaţie.Camca Odiseele şi Iliadele voastre. Le cântăm chiar. Mă scuzaţi că mă sparg în figuri cu nume ilustre. Homer. Bum! Hai că vă las un pic să vă reveniţi din şoc.” (David Duchovny, Holy Cow)

„Surprinzătorul debut al starului hollywoodian David Duchovny este de departe cea mai antrenantă alegorie de la Ferma Animalelor încoace. Povestea lui Elsie, o văcuţă americană care descoperă adevărul despre soarta ei, e plină de umor şi semnificaţii”, scrie revista Time Out.

„Primul roman al lui David Duchovny este o fabulă încântătoare despre demnitate şi toleranţă, cu animale antropomorfizate şi presărată cu calambururi, glume cu dublu înţeles şi umor sofisticat…”, apreciază cronicarul de la Kirkus Reviews.

David Duchovny s-a născut în 1960, la New York. A studiat literatura engleză la Princeton University şi a obţinut o diplomă de master la Yale University, unde l-a avut ca profesor pe Harold Bloom. A început să scrie poezie în timpul facultăţii, primind o menţiune de onoare din partea Academiei Poeţilor Americani, însă a devenit în scurt timp fascinat de lumea filmului. Şi-a început cariera de actor spre sfârşitul anilor ’80, rolurile care i-au adus cea mai mare popularitate fiind cel al agentului FBI Fox Mulder, din serialul SF The X-Files, şi cel al scriitorului Hank Moody, din serialul Californication. În 2015, actorul şi-a lansat primul album de muzică, Hell or Highwater.

Constelaţia fenomenelor vitale, un excepţional debut american

La Librăria Humanitas de la Cişmigiu, marţi, 23 iunie, ora 19.00, s-a lansat romanul Constelaţia fenomenelor vitale semnat de tânărul scriitor american Anthony Marra. Au vorbit despre acest roman, considerat de numeroase publicaţii americane unul dintre cele mai bune apărute în 2014, jurnaliştii Ioana Avădani, Sabina Fati, Vlad Mixich şi Denisa Comănescu, directorul Editurii Humanitas Fiction.

Un debut excepţional, romanul Constelaţia fenomenelor vitale (2014) este deja tradus în 15 ţări.

Constelaţia fenomenelor vitale debutează într-un sat acoperit de zăpadă unde Havaa, o fetiţă de opt ani, priveşte din pădure cum soldaţii ruşi, veniţi în miez de noapte, îi răpesc tatăl, acuzat de a fi complotat cu rebelii ceceni. Nu departe de ea, vecinul lor de o viaţă, Ahmed, e martor al scenei. În momentul în care soldaţii dau foc casei, acesta se teme de ce e mai rău, dar când o găseşte pe Havaa ascunsă în pădure, alături de o ciudată valiză albastră, decide să îi găsească adapost în singurul loc care îi trece prin minte: un spital abandonat unde – se spune – încă lucrează o doctoriţă strălucită, dar cam bizară.

Pentru Sonja, talentată şi stăpână pe sine, sosirea celor doi este o nedorită povară, pe lângă lungul şir de refugiaţi şi rebeli răniţi pe care îi tratează, în timp ce aşteaptă cu disperare întoarcerea surorii sale dispărute. De-a lungul a cinci zile dramatice, viaţa ei se va schimba, o tapiserie de compasiune, trădare şi iertare ţesând laolaltă trecutul acestor trei ciudaţi tovarăşi de drum şi pecetluindu-le soarta.

O poveste despre puterea de a transcende a iubirii pe timp de război, Constelaţia fenomenelor vitale este o operă literară de o infinită umanitate, compasiune profundă şi o semnificaţie mereu actuală.

Anthony Marra este câştigător al John Leonard Prize, acordat de National Book Critics Circle, Anisfield-Wolf Book Award, Carla Furstenberg Cohen Fiction Award, Athens Prize for Literature, Indies Choice Award, Barnes & Noble Discover Great New Writers Award. Romanul a fost desemnat cea mai bună carte a anului 2014 de Kirkus Reviews şi de Amazon.com; considerat una dintre cele mai bune cărţi din 2014, potrivit New York Magazine, Washington Post, Chicago Tribune, Library Journal, Kansas City Star, GQ, Christian Science Monitor, San Francisco Chronicle, Cleveland Plain Dealer. Bestseller New York Times, Washington Post, NPR.

Istorii din Bucureştiul neogotic

La o primă vedere, s-ar putea crede că, în Bucureşti, construcţiile neogotice sunt foarte rare. Că nu este aşa demonstrează eruditul istoric Emanuel Bădescu, într‑o suită de articole care descriu nu numai evoluţia acestui stil al mijlocului şi sfârşitului de secol XIX în capitala României, ci şi clădirile aparţinând neogoticului pe care vitregia vremurilor şi hărnicia „investitorilor imobiliari” le-au mai cruţat… Deocamdată.

Emanuel Bădescu este un tezaur viu de istorie bucureşteană. Ar fi fost păcat ca nenumăratele sale articole despre Bucureşti să se piardă, risipite în publicaţii. Volumul Istorii din Bucureştiul neogotic este al treilea dintr-o serie de autor care va îngloba cele mai valoroase contribuţii ale lui Emanuel Bădescu la cunoaşterea în detaliu a istoriei oraşului.

Autorul cărţii (n. 25 august 1952 în oraşul Corabia) este bibliotecar în cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Licenţiat în istorie, a colaborat cu peste 1.000 de articole la revistele Formula AS, Magazin Istoric, Lumea Magazin, Historia, Descoperă, la Ziarul de Duminică şi la multe alte publicaţii. A publicat volumele 1 decembrie 1918 Alba Iulia-Bucureşti, Imnurile naţionale la români, Bucureştii subt Guvernul Vremelnicesc, Marele foc şi alte poveşti din Bucureşti, De toate din vechiul Bucureşti, Bucureştiul lui Mazar Paşa.

Este coautor al volumelor Scurtă istorie a Regalităţii în România, Nicolae Ionescu. Bucureştii de altădată, De la Vatican la Ierusalim, Bucureştii în vremea lui Carol I (lucrare premiată de Uniunea Scriitorilor), Conspiraţia Securităţii, Carol Popp de Szathmári, fotograful Bucureştilor.

Cele mai vechi texte despre Apostolul Andrei

Cea mai recentă apariţie în colecţia FID – Fapte, Idei, Documente a Editurii Vremea, seria Mari Texte ale Creştinismului, volumul Cele mai vechi texte despre Apostolul Andrei, prezentate şi traduse de Cristian Bădiliţă şi ilustrate de Marian Zidaru, este o carte clasică de patristică şi totodată o adevărată bijuterie grafică.

Ne place să-l invocăm pe apostolul Andrei, patron al României, dar până acum nu s-au tradus textele fundamentale despre el. Volumul de faţă pune la dispoziţia cititorilor români, de toate confesiunile, pentru prima dată în cultura noastră, cele mai vechi texte despre fratele lui Petru, „cel dintâi chemat”, conform tradiţiei înrădăcinate în Evanghelia după Ioan. Volumul cuprinde un studiu amplu despre figura apostolului în Noul Testament, în Faptele lui Andrei, Faptele lui Andrei şi ale lui Mathias, Faptele lui Petru şi ale lui Andrei, hagiografia lui Grégoire de Tours, precum şi în tradiţiile folclorice româneşti. Partea a doua conţine traducerea, însoţită de cca 250 de note explicative şi comentarii, a Minunilor fericitului Andrei de Grégoire de Tours (sec. VI). Partea a treia prezintă ediţia latină a hagiografiei lui Grégoire de Tours.

Volumul beneficiază de 34 planşe realizate de cunoscutul artist Marian Zidaru, precum şi de o paginare cu totul aparte, datorată directoarei Editurii Vremea, Silvia Colfescu. Avem de-a face aşadar cu o adevărată carte-album, un cadou ideal nu doar pentru numeroşii „sfinţi Andrei” din România, ci pentru oricine este interesat de veritabila tradiţie creştină.

“Meritul principal în concretizarea acestui proiect îi aparţine doamnei Filofteia Pally, directoarea Complexului Muzeal Goleşti, judeţul Argeş, care, împreună cu doamna Malvine Mocenco, m-a însoţit în această nouă aventură patristico-etnologică. De altfel, volumul face parte din planul de cercetare al Muzeului Goleşti. Pentru studiul introductiv am beneficiat de ajutorul bibliografic al prietenilor Emanuel Contac şi Alin Suciu, cărora ţin să le mulţumesc şi pe această cale. Mulţumiri speciale i se cuvin clasicistei Ioana Munteanu, care a corectat, salutar, versiunea latină. Le mulţumesc tuturor celor care m-au ajutat să transform o carte clasică de patristică într-o adevărată bijuterie grafică. (…)

Grégoire (pe numele său întreg, latinizat, Georgius Florentius Gregorius) s-a născut pe 30 noiembrie, ziua sfântului Andrei, în anul 539, în Urbs Arverna, actualul oraş Clermond-Ferrand din regiunea Auvergne (Franţa). Aparţinea unei familii nobile şi înstărite, care îmbrăţişase creştinismul destul de timpuriu, numărând în sânul ei un martir şi mai mulţi episcopi, între care celebrul Sfânt Gal, episcop de Clermond, care l-a şi crescut după moartea tatălui.

Viaţa lui Grégoire se desfăşoară în umbra marelui său predecesor. Martin, patronul oraşului Tours. După ce a fost ales episcop, în jurul vârstei de treizeci de ani, în paralel cu activitatea de reconstrucţie a multor biserici şi lăcaşuri de cult, Grégoire redactează, pe lângă faimoasa Istorie a francilor (prima istorie a ceea ce avea să devină Franţa), un număr de şapte cărţi de miracole, avându-i ca protagonişti pe sfinţii Andrei, Martin şi Iulian. De departe preferatul rămâne Martin”, scrie Cristian Bădiliţă.

Autorul cărţii, Cristian Bădiliţă, este istoric al creştinismului timpuriu, doctor al Universităţii Paris IV – Sorbona, autor a numeroase studii despre tradiţia creştină a primelor veacuri, coordonator al traducerii Septuagintei, traducător al Noului Testament

Marian Zidaru, unul dintre cei mai importanţi artişti români contemporani, este sculptor, desenator, pictor.

„Munca lui Marian Zidaru încearcă să edifice punţi, să stabilească legături între teritoriul religios şi cel artistic, altădată unite. Ne aflăm în plină utopie, dar o utopie asumată, care imprimă forţă elaboratelor lui construcţii”, apreciază criticul de artă Ioana Vlasiu.

Vă scriu din Teheran, experienţa iraniană a jurnalistei Delphine Minoui

„Delphine Minoui analizează totul. Iar analizele pe care le-a făcut în aceşti ani ne dezvăluie Iranul în esenţa sa umană, dar şi divină”, consideră cronicarul de la Libération.

Vă scriu din Teheran, experienţa iraniană a jurnalistei Delphine Minoui – corespondenta ziarului Le Figaro în Orientul Mijlociu –, a apărut în colecţia Hexagon. Istorie a Editurii Polirom, traducere de Nicolae Constantinescu.

În 2009, jurnalista Delphine Minoui părăsea în grabă Iranul, înspăimântată că poliţia avea să o oprească în ultima clipă. Timp de zece ani transmisese de aici reportaje pentru mass-media franceză, ca Radio France şi Le Figaro. În toată această perioadă a fost hărţuită permanent, asemenea multor jurnalişti occidentali care, ca şi ea, aveau origini iraniene.

Vă scriu din Teheran prezintă, sub forma unei emoţionante scrisori adresate bunicului său defunct, experienţa sa iraniană.

Într-o carte în care trecutul şi prezentul se întrepătrund, Delphine Minoui propune o perspectivă proaspătă şi nuanţată asupra acestei ţări visate şi temute, oscilând permanent între deschidere şi izolare.

Alături de ea, pătrundem în interiorul periculoasei miliţii Basij şi al serviciilor de securitate, dar descoperim şi sufletul poporului iranian prin bunica Mamani, prietena Niloufar sau tânăra Sepideh.

Delphine Minoui a primit în 2006 Premiul Albert Londres pentru reportajele sale din Iran şi Irak. Este corespondenta ziarului Le Figaro în Orientul Mijlociu. A locuit în Teheran şi Beirut, iar în prezent trăieşte la Cairo. Este autoarea mai multor cărţi, dintre care Divorţată la 10 ani (în colaborare cu Nojoud Ali, 2009) a devenit rapid un bestseller internaţional.

Un cal intră într-un bar, un roman straniu şi seducător

David Grossman, unul dintre cei mai importanţi scriitori israelieni, este autorul bestsellerului Până la capătul pământului, o cutremurătoare poveste despre iubire şi prietenie, în care istoria intervine mereu cu brutalitate în destinul oamenilor.

Cel mai trist om din lume e clovnul, se ştie. Şi când clovnul se apucă să râdă de el însuşi şi de viaţa lui cea tristă, lumea din jur e nelămurită: ar trebui să râdă împreună cu el? Să ceară banii înapoi pe bilet? Să-l huiduie gros? Cu Dovală Gi, comediantul care face stand-up în romanul lui David Grossman, nu râde mai nimeni – poveştile lui, amintiri înspăimîntate ale celei mai lungi călătorii pe care a făcut-o copilul care a fost, îngheaţă zâmbetul pe buze şi ţintuiesc spectatorul pe scaunul incomod al barului unde a venit ca fraierul, aşteptîndu-se la nişte bancuri.

Romanul Un cal intră într-un bar, apărut în colecţia Biblioteca Polirom – traducere din limba ebraică de Gheorghe Miletineanu – , nu e nici pe departe o carte care se citeşte dintr-o singură suflare, cum spune Dovală bancurile cu melcul, ţestoasa şi papagalul. Dimpotrivă: din când în când, tristeţea peste care s-a lipit strâmb masca hohotului de râs e copleşitoare, dătătoare de ghem în stomac şi pauză de lectură. Dovală se face bucăţi la microfon, în faţa stimatului spectator: mitraliază bancuri, mai bune ori mai proaste, râde de el însuşi, se înjură, îşi cară pumni, se umple de sânge. Stimatul spectator hohoteşte cât hohoteşte, până nu mai înţelege nimic din ameţitorul râsu’-plânsu’ de sub reflectoare. Dar Dovală continuă: poate doar aşa, râzând cu lacrimi, ajunge şi el să priceapă ce a trăit.

„Un număr de stand-up comedy atât de straniu, că-ţi răscoleşte cele mai ascunse resorturi ale sufletului. Terifiant şi seducător în acelaşi timp, romanul lui Grossman lasă să se vadă, prin tehnica literară a unui virtuoz, o vulgaritate frapantă cum numai un act purificator poate fi”, afirmă cronicarul de la Haaretz.

„David Grossman surprinde cu o lecţie profundă despre mecanismele emoţiei şi, în acelaşi timp, spune o poveste de o frumuseţe ce-ţi dă fiori”, apreciază El País.

„Protagonistul lui Grossman inspiră cititorilor teamă, încordare şi compasiune, nu doar prin lucrurile uimitoare pe care le spune pe scenă, nu doar din pricina nesiguranţei crescânde pe care-o emană, ci şi pentru că experienţa lui de povestitor e un act ultimativ, singurul pe care-l mai poate duce la bun sfârşit în această viaţă”, se poete citi pe Ynet.

David Grossman (n. 1954) este unul dintre cei mai importanţi autori israelieni, cunoscut comentator al politicii Israelului faţă de Palestina şi militant pentru recunoaşterea Palestinei ca stat. A studiat filosofie şi teatru la Universitatea Ebraică din Ierusalim, iar după ce şi-a încheiat stagiul militar obligatoriu, a lucrat la postul de radio Vocea Israelului.

A publicat mai multe cărţi de ficţiune şi câteva de reportaje şi interviuri. Dintre romanele sale menţionăm Copii în zigzag (1994), Cineva cu care să fugi de acasă (2000), Până la capătul pământului (2008, distins în 2009 cu Premiul Albatros, acordat de Fundaţia Günter Grass) şi Căderea din timp (2014), ultimele două fiind traduse şi la Editura Polirom.

Printre numeroasele distincţii primite de autorul israelian se numără Premiul Bernstein pentru roman (1985, 1993), Premiul Sapir (2001), Premiul Bialik pentru literatură (2004), Premiul JQ-Wingate (2004, 2011) şi Premiul Médicis étranger (2011).

David Grossman este Doctor Honoris Causa al Universităţii Catolice Leuven din Belgia şi Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, titlu acordat de Ministerul Culturii din Franţa. Volumele lui Grossman au fost traduse în peste treizeci de limbi.

Doctore, mă doare viaţa!

Mirela Pop, medic şi psihoterapeut de orientare cognitiv comportamentală, ne oferă, în acest volum, o lecţie substanţială de psihologie, dar o face pe un ton degajat, prietenos, iar explicaţiile sale sunt pe înţelesul cititorului care doreşte să îşi înţeleagă propria minte, să se cunoască mai bine pe sine însuşi. Concepută ca un ansamblu de teme în care sunt abordate diverse probleme de viaţă sau relaţionale, cartea este o călăuză în explorarea propriei lumi interioare, cea mai fascinantă dintre destinaţii.

Însoţiţi de puţin umor şi de multă sinceritate, înarmaţi cu dorinţa de a afla adevărul despre propria minte, avem ocazia de a privi în faţă modurile ingenioase în care adesea ne autosabotăm: dorim să ne vindecăm de depresie ori anxietate, dar ne impunem standarde foarte înalte şi permitem gândurilor să proiecteze scenarii terifiante; dorim să avem un copil mai independent, dar insistăm să îi controlăm toate aspectele vieţii; tânjim după libertate, dar ne construim restricţii mentale în care ne încarcerăm emoţiile; ne frustrează obstacolele pe care destinul ni le pune în cale, dar nu înţelegem că mintea noastră este cea care ni le-a aşezat în drum; încercăm să renunţăm la comportamentele care ne prejudiciază, dar sabotăm schimbarea.

Sugestiile propuse de Mirela Pop în vederea îmbunătăţirii vieţii personale şi interrelaţionale nu sunt foarte uşor de integrat intr-un tipar comportamental deja existent, consolidat în ani sau zeci de ani, dar, pe de alta parte, sunt instrumente valoroase de care ne putem folosi pentru obţinerea mult doritului echilibru emoţional.

Mirela Pop este medic primar de recuperare medicală, medic homeopat şi psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală. De asemenea, ţine cursuri în cadrul formării psihoterapeuţilor de orientare cognitiv-comportamentală. Atât în experienţa sa clinică, dar şi în articole şi lucrări de specialitate (Abordarea homeopatică a convingerilor disfuncţionale – 2011), promovează o abordare bazată pe echilibrul fin dintre corp şi psihic.

Cele trei mari religii monoteiste pe înţelesul copiilor: creştinism, iudaism, islam

Editura Humanitas a lansat recent cartea Dumnezeu, Iahve Allah. Katia Mrowiec, Michel Kubler, Antoine Sfeir răspund la 100 de întrebări ale copiilor despre cele trei mari religii monoteiste.

Pr. dr. Michel Kubler este unul dintre autorii cărţii, doctor în teologie al Universităţii Catolice din Lyon, director al Centrului de Studii Bizantine şi întâlniri Ecumenice Sfinţii Petru şi Andrei, din Bucureşti,

Printre marile religii ale lumii există trei care propovăduiesc credinţa într-un singur Dumnezeu: iudaismul, creştinismul şi islamul. Acestea s-au dezvoltat de-a lungul secolelor precum ramurile maiestuoase ale unuia şi aceluiaşi copac. Fiecare dintre ele are propriile reguli, propriile gesturi, propriile rugăciuni, propriile sărbători, adesea destul de greu de înţeles. În cartea de faţă sunt adunate răspunsurile la mai bine de o sută de întrebări primite de la copii, răspunsuri care ne ajută să ne cunoaştem mai bine religia şi să descoperim cum trăiesc şi alţi credincioşi.

„Cartea aceasta îşi propune să răspundă la întrebările copiilor despre cele trei mari religii monoteiste. Ediţia originală, care a apărut în Franţa, a devenit bestseller şi a fost tradusă în mai multe ţări. Limba română este cea de-a zecea limbă în care se publică. Apariţia acestei ediţii în limba română, într-un context în care despre religie se vorbeşte în fel şi chip, este un prilej de bucurie. Căci, din păcate, în zilele noastre religiile ni se arată de prea multe ori sub chipul rătăcirilor fundamentaliste şi sunt percepute ca o ameninţare pentru libertate. Cum să vorbeşti despre Dumnezeu când islamul pare să refuze democraţia, iudaismul se vede asimilat sionismului, iar creştinismul este respins din pricina dominării reale sau presupuse a societăţii?

Răspunsul se află în această carte: despre Dumnezeu se poate vorbi prezentând cât mai exact izvoarele şi practicile acestor confesiuni religioase, fără a le înfăţişa conflictual şi fără a le pune în opoziţie cu ceea ce fiinţa umană are mai bun în ea. Pentru a descoperi adevărata bogăţie a chipului lui Dumnezeu, era necesară această diversitate de autori. Şi ce dovadă poate fi mai grăitoare pentru faptul că Dumnezeu este unul şi acelaşi, dacă nu prietenia care, datorită lui, s-a legat între noi, autorii?”, scrie Pr. dr. Michel Kubler.

Întâmplări şi personaje, marca Florin Lăzărescu

Peste două sute de mici poveşti reconstituie parcursul biografic al lui Florin Lăzărescu din ultimii 13 ani şi urmăresc evoluţia unor personaje care le unesc între ele. De la mutarea la o nouă gazdă la aventura mersului cu microbuzul sau cu maşina la serviciu, toate întâmplările au o atmosferă comună, uşor absurdă, împreună creând în final portretul indirect al suprapersonajului Florin Lăzărescu.

Autorul este coscenarist al filmului Aferim!, ecranizat în regia lui Radu Jude şi câştigător al Premiului Ursul de Argint pentru cea mai bună regie la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, ediţia 2015. Este, de asemenea, coscenarist al filmului Lampa cu căciulă, în regia lui Radu Jude, câştigător a peste 50 de premii pentru cel mai bun scurtmetraj la festivaluri internaţionale de film, printre care Sundance, SUA. Povestirea care a inspirat scenariul dă numele volumului publicat de Florin Lăzărescu la Polirom, în anul 2009. Este unul dintre cei mai traduşi autori români, cărţile sale fiind publicate în franceză, germană, spaniolă, italiană, slovenă, maghiară, croată, chineză. Amorţire, cel mai recent roman al său, a apărut de curând la una dintre cele mai importante edituri din China, People’s Literature Publishing House Co., Ltd. din Beijing.

„Pe 15 ianuarie 2003, odată cu deschiderea unui site personal, construit de prietenul meu Dan Maşca, din Tîrgu Mureş, m-am apucat să ţin mai mult în glumă un Jurnal intim online, posibil primul blog din România, prin care doream să desfiinţez imaginea-clişeu că scriitorul e un tip cu capul în nori, cu barbă şi mort de mult, care nu are nicio legătură cu realitatea, cu nimicurile vieţii. Apoi a început să-mi placă de-a binelea şi-am lăsat să curgă poveştile directe, simple, culese de la firul ierbii sau al drumurilor pe care le străbat, despre lumea pe care o văd în jur. Între timp, Jurnalul… a ajuns la mii de pagini «publicate», mai ales pe domeniile mele online, de la lazarescu.reea.net, liternet.ro şi suplimentuldecultura.ro şi pînă la Facebook sau florinlazarescu.com. Că-i posibil să scot o carte din asta nu m-a putut convinge decît Poliromul. Prin urmare, am «montat» vreo două sute de micropovestiri scrise în ultimii doisprezece ani. Că a ieşit o carte cu cap – eventual şi cu coadă – numai cititorii pot spune”, mărturiseşte scriitorul.

Florin Lăzărescu (n. 28 martie 1974, Doroşcani, Iaşi) este prozator şi scenarist, absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi (1998). La Editura Polirom a mai publicat Ce se ştie despre ursul panda (roman, 2003), Trimisul nostru special (roman, 2005, 2014; unul dintre romanele câştigătoare ale Marelui Premiu pentru Literatură Est-Europeană, Frankfurt, 2006, fiind tradus în franceză, germană, spaniolă, italiană, slovenă, maghiară şi croată), Lampa cu căciulă (povestiri, 2009) şi Amorţire (roman, 2013).

Namaste. Un roman de aventuri spirituale în Nepal

Cutremurul cu magnitudinea de 7,8 grade pe scara Richter din 25 aprilie2015 adevastat ţărişoara de la poalele munţilor Himalaya. Peste 8.000 de morţi, peste 19.000 de răniţi, zeci de monumente istorice complet distruse, peste 300.000 de locuinţe dărâmate sau grav avariate, milioane de oameni rămaşi pe drumuri.

“Această carte nu e o carte nouă. Conţinutul ei e neschimbat de la prima ediţie, doar copertele sunt altfel. Cu toate astea, chiar dacă ai citit-o, te îndemn s-o cumperi, ştiind că beneficiile obţinute din vânzarea ei vor fi donate supravieţuitorilor cutremurului din Nepal. Iată rostul acestei ediţii speciale”.

Namaste. Un roman de aventuri spirituale în Nepal continuă povestea călătoriei lui Sega începută în Namaste. Un roman de aventuri spirituale în India.

După cele trei luni petrecute în ashramul lui Osho din Pune, Sega îşi ia zborul spre Himalaya şi aterizează la Kathmandu, fără să-şi fi propus să cucerească Everestul ori să-l întâlnească pe Yeti, ci să-şi prelungească viza pentru India, să urmeze un curs de Vipassana în izolare şi să facă o vizită la Lumbini, unde s-a născut Siddhartha Gautama, cel care a devenit Buddha. Ca să-şi încerce puterile, nu recurge la rezervări prin internet şi nici la ghiduri turistice sau persoane de contact, lăsându-se cu totul la voia întâmplării. Ceea ce îl va costa, desigur…

Soarta îi scoate în cale personaje dintre cele mai stranii, precum monstrul din Lumbini, deghizat într-un sadhu, fraţii Devkota, care îl momesc în excursii pe care nu şi le-a dorit niciodată, Ana, frumoasa rusoaică, şi Igor, prietenul ei psihopat, sau Lama, ghidul nebun care îl duce în Shangri-La, locul ascuns în inima munţilor.

De la rafting pe râul Trisuli la călărit elefanţi prin junglă, de la căluşarii din Sauraha la Sarangkot, locul de unde se vede Annapurna în toată splendoarea, din Thamel şi până la Kapilavastu, palatul prinţului Siddhartha, din Centrul Dharmashringa, unde meditează 10 zile în izolare, până în arestul poliţiei, unde petrece o noapte după gratii, Sega are parte de tot felul de peripeţii care îl schimbă pentru totdeauna, revelându-i sensuri din ce în ce mai adânci ale salutului Namaste şi îndepărtându-l de toate ca să-l aducă mai aproape de sine însuşi.

Moartea lui Siegfried

Siegfried, Singuraticul, MK, Günter. Cine sunt aceşti bărbaţi, aflaţi sub semnul implacabil al eredităţii? „Moştenim, fără să ne dăm seama, de la înaintaşi nu doar culoarea ochilor şi a părului, ci le moştenim şi poveştile…” Aceste cuvinte nu sunt doar o constatare. Cu fiecare rând, ele devin un avertisment.

Labirinturile tenebroase ale creierului, proporţia istorică a alienării umane, obsesiile, fatalitatea, registrul complet al degradării, mitul predestinării, angoasa – aducătoare de moarte – a creaţiei sunt ingrediente menite să sporească apocalipticul unei poveşti, a cărei dimensiune socio-istorică se bănuieşte încă de la primele rânduri, dar a cărei adevărată anvergură temporală şi morală, şocant relevată în finalul romanului, nu poate fi pătrunsă decât atunci când ultimul cuvânt a fost citit.

Moartea lui Siegfried este un roman supraîncărcat de semnificaţii şi simboluri. Estetica lui Octavian Soviany este legată aici, poate mai mult decât în oricare altă parte, de convingerea că litera ucide, în timp ce Spiritul dă viaţă. O profesiune de credinţă –un fundament solid pentru literatura sa – şi o permanentă călăuză: sensul se află printre rânduri, niciodată în ele.

Octavian Soviany s-a născut pe 23 aprilie 1954, la Braşov. A studiat la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie (1975-1979). Este Doctor în Filologie al Universităţii din Bucureşti (2008).

A debutat în revista Echinox, 1975, simultan cu poezie şi critică, iar editorial, cu Ucenicia bătrînului alchimist (Dacia, 1983). Este autorul unor volume de versuri, între care: Cartea lui Benedict (Vinea, 2002), Alte poeme de modă veche (Pontica, 2004), Scrisori din Arcadia (Paralela 45, 2005), Dilecta (Cartea Românească, 2006), Pulberea, praful şi revoluţia (Casa de Editură Max Blecher, 2012; Pepel, prah in revolucija, traducere în limba slovenă de Aleš Mustar, IRIU Institut, Ljubljana, 2013); Călcîiul lui Magellan (Cartea Românească, 2014).

A scris romanele Textele de la Monte Negro (Pontica, 2003; ed. a II-a, sub titlul Arhivele de la Monte Negro, Cartea Românească, 2012) şi Viaţa lui Kostas Venetis (Cartea Românească, 2011).

A mai publicat volume de teatru şi critică literară, iar în 2014 i-a apărut la Casa de Editură Max Blecher traducerea din Charles Baudelaire, Florile răului. Este deţinătorul mai multor distincţii şi premii literare.

Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest)

În cultura globală actuală, traducerea ocupă o poziţie ambiguă, fiind în acelaşi timp omniprezentă şi invizibilă. Totul se traduce şi se propagă aproape instantaneu, autorii, ideile şi operele ajungând să trăiască simultan mai multe vieţi diferite în limbi şi culturi diferite. Cu toate acestea, ideea de traducere continuă să fie ocultată, marginalizată, privită ca un apendice, statutul de autor al traducătorilor continuând să rămână incert. Ipoteza cărţii de faţă, născută din marea experienţă de traducător a lui Bogdan Ghiu, este că traducerea reprezintă o cale sui generis, ireductibilă, materializarea unei atitudini în acelaşi timp echitabile şi productive atât faţă de Celălalt, cât şi faţă de noi înşine. O cale paradoxal eliberatoare, de unde şi semnificaţia de manifest a acestui eseu: Totul trebuie tradus.

„Sunteţi pasivi pe canapeaua din caruselul Evului Media? Fictivi pe cea a psihanalistului? Decât să vă lăsaţi manipulaţi, încercaţi să fiţi activi, dragi cititori şi dragă cultură română: ridicaţi-vă întru traducere – adică întru comunicare, faptă şi înţelegere”, vă îndeamnă Bogdan Ghiu în Totul trebuie tradus. “Nu că v-ar chema la o răzmeriţă cu un singur membru, dar el arată că doar astfel puteţi ajunge să respiraţi aerul rar şi tare al originalităţii orfane de traducere”, scrie Călin-Andrei Mihăilescu.

Bogdan Ghiu este poet, eseist (literatură, media, artă, urbanologie, filosofie, traductologie) şi traducător de filosofie şi literatură franceză. Cele mai recente apariţii sunt eseurile Linia de producţie. Lucrînd cu arta (2014) şi Contracriza, Dadasein şi Inconstrucţia. Pentru o arhitectură etică (2011).

În 2014 asusţinut conferinţe despre arta contemporană la Berlin (Deutsche Bank KunstHalle), Paris (Palais de Tokyo) şi Bucureşti (Muzeul de Artă Contemporană) şi a primit mai multe premii pentru traducere. Poate fi ascultat zilnic la Radio România Cultural.

De acelaşi autor, la Cartea Românească, au mai apărut: (Poemul din carton). Urme de distrugere pe Marte (2006), Eu(l) artistul. Viaţa după supravieţuire (2008) şi Contracriza (2011).

Secretele Tînărului Stalin

Este povestea fascinantă a unui băiat carismatic şi periculos şi a carierei lui de revoluţionar, bandit, poet romantic, viitor preot, soţ şi amant pasionat, politician nemilos, care avea să creeze imperiul sovietic după chipul şi asemănarea sa.

Tînărul Stalin, un nou titlu semnat de istoricul Simon Sebag Montefiore – autorul bestsellerului Stalin. Curtea ţarului roşu –, a apărut în această săptămână la Editura Polirom, în cadrul prestigioasei colecţii Historia. Volumul a apărut cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Tînărul Stalin a fost distins cu Premiul Costa pentru biografie, Premiul pentru cea mai bună biografie acordat de Los Angeles Times şi Premiul Bruno Kreisky pentru literatură politică.

Volumul Tînărul Stalin, în traducerea Justinei Bandol, prezintă captivanta poveste a tânărului Dugaşvili, înainte ca acesta să devină liderul temut de toată lumea, având la bază surse inedite şi interviuri cu urmaşii familiei lui Stalin. Rezultatul mai multor ani de cercetări ale arhivelor de la Moscova şi din Georgia, Tînărul Stalin dezvăluie secretele vieţii politice şi personale a viitorului conducător al Uniunii Sovietice şi a apropiaţilor săi.

„Toţi tinerii sînt la fel”, spunea Stalin, „deci ce rost are să scrii… despre tînărul Stalin?”. Şi totuşi se înşela: el fusese întotdeauna altfel. Tinereţea sa a fost dramatică, aventuroasă şi ieşită din comun, cu siguranţă mai tumultuoasă decât a lui Lenin sau Troţki.

„Excelent documentat… Portretul lui Stalin care se conturează în aceste pagini este mai cuprinzător, mai plin de culoare, mai terifiant şi mai convingător decît oricare dintre cele schiţate pînă acum”, apreciază The New York Review of Books.

Din cuprins:

Soso, minunea lui Keke • Stalin, omul din subterană: Konspiraţiia • 1905: Vulturul munţilor. Stalin îl întîlneşte pe Lenin • Distracţii la închisoare – curse de păduchi, crimă şi nebunie • Viena 1913: minunatul georgian, pictorul austriac şi bătrînul împărat • 1917 toamna: Soso şi Nadia

Simon Sebag Montefiore (n. 1965) este profesor de istorie la Cambridge University şi membru al Royal Society of Literature. Cărţile sale au fost traduse în peste 35 de limbi, devenind bestselleruri internaţionale. Dintre volumele publicate menţionăm: Catherine the Great & Potemkin (2004); Sashenka (2008); Jerusalem: The Biography (2011). La Editura Polirom a mai apărut Stalin. Curtea ţarului roşu (2014; desemnată Cartea de istorie a anului 2003 în cadrul British Book Awards).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.