Cât au dreptul să cheltuiască candidaţii la parlamentare

Reduceri drastice ale plafonului de cheltuieli pentru parlamentare. Cum se decontează banii şi cine are drept la rambursare. Decizie finală privind alegerea şefilor judeţelor. Marţi încep discuţiile privind votul din diaspora.

15.000 de euro poate cheltui un candidat

Joi, Comisia parlamentară pentru elaborarea Codului electoral a avut zi plină. Conform votului din Comisia de Cod electoral, un candidat pentru Camera Deputaţilor sau Senat va avea dreptul să cheltuiască maximum 15.000 de euro. „Vechiul plafon era de 48.000 de de euro, acum am decis să coborâm plafonul la 15.000 de euro. Procedura este simplă. Fiecare candidat avansează această sumă fie din buzunarul său, fie dintr-un credit, şi o depune într-un cont special. Dacă este ales sau îndeplineşte condiţiile de rambursare, atunci va obţine banii înapoi după alegeri de la Autoritatea Electorală Permanentă. De asemenea, s-a redus plafonul drastic, în jur de 80%, şi la alegerile locale, pentru fiecare tip de candidat”, ne-a declarat deputatul PNL Mihai Voicu, din conducerea Comisiei de Cod electoral.

Partidele pot cheltui banii în campaniile electorale astfel: maxim 40% pentru propaganda electorală radio, tv; maxim 30% pentru propaganda online, maxim 30% cheltuieli sociologice, maxim 20% pentru afişe electorale, maxim 50% pentru broşuri, pliante, alte materiale electorale, şi maxim 30% cheltuieli pentru închiriere spaţii şi echipamente pentru evenimente. Vor putea fi depăşite aceste cheltuieli, chiar şi din banii „personali”. La această întrebare, răspunsul deputatului Victor Paul Dobre (PNL) este negativ. „Chiar dacă un candidat ar vrea să cheltuiască şi din buzunarul său, nu va fi posibil. Pentru că totul este planificat. În ceea ce priveşte afişajul outdoor, vor exista doar spaţii oficiale electorale, deci nu se vor putea pune afişe sau bannere şi în alte locuri. Nu ai cum să cheltuieşti mai mult în mass-media, pentru că se pot face verificări ulterioare şi depăşirea baremelor maximale iese la iveală”, ne-a precizat Victor Paul Dobre.

Chiar dacă în teorie lucrurile stau aşa, în practică pot apărea şi „alte situaţii” neluate în calcul de către senatorii şi deputaţii din comisie. Este vorba de propaganda electorală mascată, posibilă în special pe televiziuni. Avem exemple în campania pentru prezidenţiale, unde acţiuni electorale ale premierului erau prezentate ca fiind acţiuni curente ale guvernului. În plus, nu s-a reglementat campania de pe paginile personale de pe reţelele de socializare.

Cum se face decontarea

Conform celor adoptate de senatorii şi deputaţii din comisie, la 30 de zile după terminarea alegerilor Camera Deputaţilor şi Senat, mandatarii financiari ai partidelor politice, alianţelor politice sau electorale, precum şi asociaţiilor minorităţilor naţionale trimit la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) documentele justificative ale cheltuielilor efectuate. La 90 de zile de la data alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, AEP urmează să ramburseze cheltuielile partidelor politice, alianţelor politice sau electorale, precum şi asociaţiilor minorităţilor naţionale. De menţionat că nu doar partidelor/alianţelor care au trecut pragul electoral li se rambursează cheltuielile, ci şi partidelor/alianţelor care au obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate. Dar viitoarea lege este foarte generoasă pentru că prevede rambursări şi pentru competitorii electorali care nu au obţinut 3% la nivel de ţară. Pentru cei în cauză se decontează cheltuielile doar pentru circumscripţiile electorale în care s-au obţinut minimum 3%. Explicaţii pentru acest vot am primit tot de la Mihai Voicu: „În primul rând să nu se înţeleagă cumva că am coborât pragul electoral. Rămâne ca şi până acum, 5%. Am preluat proceduri din Occident. Acolo se decontează cheltuielile şi pentru candidaţii care obţin cam jumătate din pragul electoral. Se procedează astfel pentru a se încuraja şi o participare la alegerile următoare, pe principiul, «nu ai reuşit acum, poate reuşeşti la viitoarele alegeri»”.

Şefii CJ, aleşi indirect

Tot joi s-a rediscutat şi modul de alegere a preşedinţilor Consiliilor Judeţene. Acum două săptămâni, după mai multe scurtcircuite s-a ajuns la varianta alegerii indirecte. Adică s-a revenit la sistemul utilizat până în 2004, preşedinţii CJ urmând să fie aleşi de către consilierii judeţeni în prima şedinţă de după constituirea noului Consiliu Judeţean. Această măsură nu a fost deloc digerată de baronii locali ai PSD, în frunte cu Marian Oprişan, care a trecut la ameninţări la adresa conducerii social-democraţilor. Totuşi, conform informaţiilor pe care le deţinem, varianta din Comisia de Cod electoral este agreată de liderii de la centru ai PSD, care încearcă să slăbească influenţa liderilor locali. Tot joi s-a reconfirmat şi principiul alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, decizie neagreată de liberali, dar ei au fost în minoritate şi nu au putut impune alegerea în două tururi de scrutin.

Marţi se discută votul pentru diaspora

Săptămâna viitoare se vor discuta în Comisia de Cod electoral şi variante de vot pentru diaspora. Până în prezent, un singur lucru este bătut în cuie: diaspora va avea 4 mandate în Camera Deputaţilor şi 2 mandate în Senat. În ceea ce priveşte scrutinul, din informaţiile pe care le avem rezultă existenţa a două curente: liberalii optează pentru votul prin corespondenţă, în timp ce social-democraţii se pronunţă pentru votul electronic. „În legătură cu votul pentru diaspora nu pot face acum precizări, până nu încep discuţiile în comisie. Ştiu un singur lucru: în Germania votul electronic a fost declarat neconstituţional”, ne-a declarat deputatul PNL Victor Paul Dobre.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.