Cât costă să devii ambasador al Statelor Unite

Recompensarea marilor donatori electorali cu posturi de ambasadori şi reprezentanţi ai SUA la diverse organizaţii internaţionale este o practică legală şi frecventă în Statele Unite. Nu puţine voci susţin că marii donatori sunt oameni de afaceri de succes care îşi pot folosi cunoştinţele şi flerul într-una din principalele activităţi ale unui ambasador al Statelor Unite – aceea de a deschide oportunităţi economice cât mai multe pentru SUA. Şi nu de puţine ori acesti oameni de afaceri prosperi s-au dovedit nişte diplomaţi foarte buni.

Însă atunci când aceasta practică este dezvăluită de un hacker şi sunt publicate sumele cu care donatorii democraţilor au contribuit la campaniile electorale, abordarea se schimbă şi Partidul Democrat spune că la mijloc este mâna Kremlinului, a rivalului republican Donald Trump sau a amândurora.

Hackerul Guccifer 2.0, cel care a spart sistemul informatic al Partidului Democrat, a publicat documentele cu circa 100.000 de donatori ai partidului, cu datele lor de contact şi valoarea sumei oferite. Un număr mare dintre aceştia au primit funcţii diplomatice şi politice importante – de la ambasasdor şi până la asistent al Procurorului General al SUA.

Richard M. Lobo a fost nominalizat de preşedintele Barack Obama pentru postul de director al International Broadcasting Bureau, în urma unei donaţii de campanie de 716.000 de euro făcută de soţia sa, Caren Lobo. În 2010, Senatul l-a confirmat pe Lobo în această poziţie în fruntea organismului care conduce, printre altele, Radio Europa Liberă.

Jane Hartley a oferit Partidului Democrat 605.000 de dolari şi apoi a fost numită de preşedinte în postul de ambasador în Franţa şi Principatul Monaco. Hartley a fost director-adjunct al unei firme de consultanţă de New York şi a mai deţinut funcţii de conducere în companii media şi în ONG-uri ce se ocupau cu tratarea cancerului.

Bruce J. Oreck a donat 1.136.613 dolari pentru partidul lui Obama şi a fost numit ambasador în Finlanda. Aflăm despre acest ambasador că iubeşte natura, a practicat boxul şi e mare colecţionar de minerale. Oreck a lucrat pentru mai multe companii americane, a fost un dezvoltator imobiliar de succes. A ţinut conferinte pe teme fiscale şi “gândire creativă”.

Robert A. Mandell a donat 1,2 milioane de dolari, iar preşedintele Obama l-a numit ambasador al SUA în Luxemburg în 2011. Mandell era un dezvoltator imobiliar din Florida, iar din 2009 a lucrat pentru Casa Albă pe probleme legate de exporturi.

Julius Genachowski a donat aproape 3,5 milioane de dolari pentru campanie şi a fost numit preşedinte al Comisiei Federale pentru Comunicaţii, o agenţie federală care reglementează comunicaţiile radio, TV, prin cablu şi satelit în statele americane. Această comisie a refuzat să investigheze companii importante asupra cărora plana suspiciunea că au ajutat în mod ilegal NSA să le intercepteze clienţii. După ce a părăsit acest post, în 2013, Genachowski s-a angajat la Carlyle Group.

Crystal Nix-Hines a donat 600.000 de dolari şi a fost numită de Obama Reprezentant Permanent al SUA la Organizaţia pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultura a ONU, cu rangul de ambasador. Nix-Hines lucrase anterior la Departamentul de Stat, însă şi ca producător de televiziune şi reporter. Nix-hines a fost colegă de clasă cu prima doamnă Michelle Obama.

Pamela Hamammoto a plătit 605.000 de dolari pentru Partid şi a devenit Reprezentant Permanent al SUA la ONU, în Geneva. Hamammoto a lucrat ca inginer la companii energetice, a lucrat în telecomunicaţii şi în cele din urma a lucrat pentru băncile Goldman Sachs şi Merrill Lynch.

În mod similar şi-au obţinut posturile ambasadorii SUA în Marea Britanie, Singapore, Spania, Japonia, Bahamas, Elveţia, Africa de Sud, Belgia, Cehia, Noua Zeelandă.

Imediat după publicarea acestor liste de donaţii, Partidul Democrat a reacţionat spunând că este “victima unei infracţiuni”, dând vina pe “agenţii finanţaţi de de Rusia”, atragând atenţia ca experţii democraţi verifică autenticitatea informaţiilor publicate de hacker, “pentru că este o practică obişnuită a Rusiei să falsifice documentele”.

Este interesant de notat însă că în 2013, atunci când The New York Times a obţinut documente financiare interne şi a publicat o lista cu ambasadori numiţi de preşedintele Obama în urma donaţiilor pentru campanie, Partidul Democrat nu a acuzat că ar fi vorba despre o infracţiune sau despre falsificarea informaţiilor. Atunci ziarul american nota că pretul acestor posturi a ajuns la cifre record. Mulţi sunt diplomaţii de carieră din SUA care au acuzat administraţia că a exagerat cu aceasta practică a numirilor în funcţie de interese electorale.

Presa rusă a ripostat arătând că Partidul Democrat încearcă să distragă atenţia de la informatiile publicate. “În 50 de ani de când relatez despre administraţia americană nu am mai întâlnit un asemenea nivel de partizanat al unui preşedinte care acum priveşte opoziţia ca şi cum ar fi un inamic al statului”, a declarat Gregory R. Copley pentru postul rus RT. “Sistemul sacrifică relaţiile bilaterale pentru a câştiga alegerile interne. Preşedintele Obama şi-a pierdut pur şi simplu prestigiul în comunitatea internaţională şi odată cu asta a devenit disperat”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.