Un raport al Curții de Conturi referitor la folosirea fondurilor publice destinate Programului Național de Restaurare a Monumentelor Istorice dezvăluie că înainte de 2010 între Oficiul Național al Monumentelor Istorice și compania Romconstruct Holding Grup, deținută de omul de afaceri Vasile Turcu, fost acționar al clubului de fotbal Dinamo București, s-au încheiat 16 acte adiționale la un contract de executare a obiectivului „Restaurare, consolidare şi punere în valoare a Palatului Culturii «Tudor Muşatescu» din Câmpulung-Muscel, jud. Argeş”.
Curtea pune această situație pe seama incapacității Ministerului Culturii de a gestiona situația prin prevederi clare, care să fie aplicate, în ceea ce privește derularea contractelor de execuție la diverse obiective culturale.
În prezent, Oficiul Național al Monumentelor este în litigiu cu firma lui Turcu. Un alt exemplu descoperit de Curte îl reprezintă contractul de execuţie lucrări încheiat între Oficiu, în calitate de achizitor, şi SC Restaco SRL în calitate de executant, la obiectivul „Mânăstirea Dragomirna, sat Mitocul Dragomirnei, jud. Suceava – lucrări de consolidare-restaurare ziduri incintă şi contraforţi, amenajări exterioare, eliminare umiditate beciuri şi canalizare în incinta mânăstirii”, pentru care au fost încheiate 15 acte adiţionale, iar în prezent este reziliat. Asta înseamnă 31 de acte adiționale doar din două contracte.
Curtea dă și alte exemple care au dus la diminuarea eficienței programului de restaurare a monumentelor istorice. Conform raportului, la data de 01.01.2010, Institutul Național al Patrimoniului a preluat de la Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice un număr de 39 obiective în lucru, pentru care mai erau de executat lucrări în valoare de 130.104.299 lei.
Din acestea, în perioada auditată au fost finalizate un număr de 26 de obiective, iar în anul 2015 au fost propuse pentru recepție la terminarea lucrărilor încă două obiective. La data finalizării misiunii de audit al performanței un număr de 9 obiective reprezintă lucrări în continuare de consolidare/restaurare și componente artistice.
Restul de executat la 01.01.2010 aferent acestor obiective era în sumă de 47.708.658 lei, lucrările decontate până în prezent au fost în sumă de 24.040.527 lei, astfel că pentru finalizarea doar a acestor lucrări angajate în perioada anterioară mai sunt necesare fonduri în sumă de cel puțin 23.668.131 lei.
Despre situația dintre 2010 și 2014, Curtea invocă lipsa unei metodologii aprobate de către Ministerul Culturii, a fost introducerea în Programul Naţional de Restaurare a unor obiective de restaurat care nu au fost identificate, selectate și aprobate în mod real.
De asemenea, faptul că nu a existat cadrul legal pentru încheierea de contracte multianuale a condus la situația în care în contabilitatea angajamentelor legale încheiate de instituție erau evidențiate doar sumele alocate prin P.N.R. în anul respectiv și nu valoarea totală a contractului. În perioada 2010 -2012 au fost demarate multe achiziții publice de lucrări de restaurare fără a se ține seama de restul de finanțat pentru lucrările angajate în anii precedenți la alte obiective.
De asemenea, pentru contractele de lucrări noi angajate, sumele alocate în anul respectiv pentru finanțare au fost foarte mici în corelație cu valoarea contractelor încheiate, coroborat și cu termenele de realizare a lucrărilor la aceste obiective, termene declarate în ofertă, care uneori au făcut diferența în sensul că au condus la descalificarea altor oferte.
Acest sistem a fost folosit pentru a cuprinde în PNR cât mai multe obiective noi, declanșarea multor proceduri de achiziție și încheierea de contracte de lucrări, deși nu existau sursele de finanțare în anul respectiv, asigurându-se astfel front de lucru, inclusiv finanțare cât mai mare și pe o perioadă îndelungată pentru anumite firme care cunoșteau mecanismul.
Consecinţa majoră a acestei situații a fost nerealizarea a însăși scopului Programului Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, prin prelungirea termenelor de realizare a contractelor prin acte adiționale, actualizarea valorii contractelor încheiate înainte de 2010 şi întocmirea de Note de Comandă Suplimentare (NCS) necesare desfășurării activităților de restaurare, fapt care a condus la blocarea lucrărilor pe șantiere până la obținerea avizului
Comisiei Tehnico – Economice din Ministerul Culturii la obiective pentru care s-au cheltuit deja sume semnificative.
Având în vedere diferența foarte mare de acoperit financiar între restul de executat ce provenea din contractele încheiate în anii anteriori și sumele alocate de la buget pentru anii 2013 și 2014, decizia managerilor Institutului a fost de a continua finanțarea la obiectivele la care se derulau lucrări.
Astfel că, în anul 2013, a fost încheiat un singur contract de achiziție pentru restaurare la obiectivul „Poarta sărutului”, finalizat cu Proces – verbal de recepție la terminarea lucrărilor din data de 24.10.2013, iar în anul 2014 nu a fost încheiat nici un contract.
În anul 2013, Curtea de Conturi a României, Departamentul IX a efectuat la Institutul Național al Patrimoniului controlul cu privire la modul de atribuire, încheiere și derulare, în anul 2012, a contractelor de efectuare lucrări la monumente istorice. În Raportul de control încheiat au fost constatate și consemnate abateri de la legalitate și regularitate referitor la derularea procedurilor de achiziție a lucrărilor de conservare – restaurare la obiectivele din Programul Național de Restaurare 2012, iar pentru unele s-a constatat că au fost indicii că s-au efectuat cu încălcarea legii penale, drept pentru care Raportul de control a fost transmis la organele de cercetare penală. Astfel, pentru atribuirea serviciilor de proiectare, asistenţă tehnică şi concepţie artistică, autoritatea contractantă a utilizat cu precădere procedura negocierii fără publicarea în prealabil a unui anunţ de participare, constatând că majoritatea contractelor de prestări servicii aferente monumentelor istorice a fost atribuită unui număr restrâns de operatori economici. Pentru achiziţionarea lucrărilor de restaurare, consolidare şi/sau conservare procedura preponderent utilizată în anul 2012 a fost cererea de ofertă cu etapă finală de licitaţie electronică.
În câteva situaţii, autoritatea contractantă a utilizat ca procedură de achiziţie publică de lucrări de restaurare, consolidare şi/sau conservare negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Echipa de control a considerat nejustificată alegerea procedurii menţionate în 2 procese de achiziţie, întrucât în cadrul acestei proceduri autoritatea contractantă trimite invitaţii de participare la negociere unui/unor operatori economici aleşi de aceasta, fără a se asigura o competiţie reală, motiv pentru care această procedură se aplică doar în cazuri speciale, precum cele dictate de situaţii de urgenţă.
S-a constatat faptul că, pentru derularea lucrărilor atribuite, firme selectate aveau nevoie de personal mult mai numeros decât cel prezentat în documentaţiile de calificare şi selecţie. Firmele menționate prezentau aceleași liste cu personal calificat/specializat privind coordonarea şi supravegherea lucrărilor, în cadrul tuturor procedurilor de achiziţie la care participau în aceeași perioadă. De asemenea, s-au constatat inadvertențe majore între totalul de ore-manoperă pe specialităţi (din devizul proiectantului) şi personalul propriu de specialitate prezentat de către aceste firme în cadrul procedurilor de atribuire.
Au fost formulate în mod restrictiv criterii referitoare la standardele de asigurare a calităţii şi de protecție a mediului. Astfel, în cadrul procedurilor de achiziţie publică pentru lucrările de restaurare, consolidare şi/sau conservare a monumentelor istorice, derulate în anul 2012 autoritatea contractantă a stabilit şi validat cerinţe de selecţie şi calificare în mod părtinitor, îngrădind astfel accesul egal al operatorilor economici la procesul de achiziţie şi implicit, promovarea concurenţei între aceştia.
Autoritatea contractantă a avut preponderent abordări în favoarea câtorva firme, urmărind practic eliminarea celorlalţi operatori economici din competiţie, în puţinele situaţii în care aceştia participau şi reuşeau să îndeplinească criteriile de calificare şi selecţie. Autoritatea contractantă nu numai că a lăsat, deseori, la dispoziţia operatorilor economici interesaţi perioade scurte de timp pentru pregătirea ofertelor tehnice şi financiare, în contextul complexităţii ridicate a proiectelor, dar a şi încărcat uneori în SEAP documentaţii tehnice incomplete şi/sau parţial eronate, pe care ulterior le-a corectat, fără a prelungi însă în mod corespunzător datele-limită pentru depunerea ofertelor, în ciuda solicitărilor în acest sens ale unor operatori economici.
În cadrul unor procese de achiziţie lucrări de restaurare, consolidare şi/sau conservare pentru care au depus oferte mai mulţi operatori economici, autoritatea contractantă a influenţat cu bună ştiinţă rezultatul final al procedurii, eliminând din competiţie pe unii ofertanţi, prin invocarea unor omisiuni sau discrepanţe de ordin tehnic ale acestora care însă erau în mod evident mici erori de redactare a ofertelor ce puteau fi uşor clarificate şi/sau corectate. Echipa de control a constatat faptul că modul în care autoritatea contractantă a pregătit şi derulat procedurile de achiziţie publică pentru lucrările de restaurare, consolidare şi/sau conservare a condus la atribuirea acestora la un nivel nesatisfăcător (din punct de vedere financiar) pentru autoritatea contractantă, pe fondul unui grad de ofertare suspect de redus.
Astfel, nu numai că autoritatea contractantă a reuşit arareori să atribuie lucrări pentru sume mai mici decât valorile iniţial estimate (contractele atribuite la valori de 99% din cele estimate nefiind satisfăcătoare şi concludente), dar în cadrul unor proceduri de achiziţie a acceptat oferte de preţ şi ulterior a atribuit contracte care depăşeau valorile estimate ale lucrărilor, uneori cu puţin sub 10%, prag peste care avea obligaţia de a respinge aceste oferte.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.