Cât de mult s-a retras și cât de mult a ”sângerat” Rusia pe frontul din Siria

Cu patru zile înainte ca Vladimir Putin să anunțe că Rusia începe retragerea din Siria, președintele Barack Obama declara presei că Rusia ”sângerează”, își ”extinde prea mult liniile” și că președintele Putin a făcut o mare greșeală, atât în Siria, cât și in Ucraina, că politicile lui slăbesc Rusia. Decizia lui Putin ce a urmat ar putea să confirme perfecta valabilitate a analizei de la Washington. ”Adevărata putere înseamnă să poți obține ce vrei fără să faci apel la violență”, spunea Obama.

Putin a spus însă că obținut ce a dorit in Siria. Susținând aerian fortele loiale președintelui Bashar al-Assad, Gărzile Revoluționare iraniene și milițiiel șiite din Irak, Rusia a lovit puternic pozițiile jihadiștilor din gruparile Stat Islamic și Frontul al-Nusra, dar și pozițiile rebelilor anti-Assad, așa-zis moderati. Linia frontului s-a schimbat substanțial, la fel și poziția regimului Assad. A fost încercuită fosta capitală financiară a Siriei, Alep, Assad a redobândit controlul spre sud, în provincia Daraa. Și, mai mult, Rusia nu a dat impresia că ”sângerează” în Siria. Iar apoi Putin a anunțat retragerea.

S-a retras însă Rusia din Sira, se întreabă Foreign Policy. Mai degrabă a trecut la etapa următoare în această țară, spun jurnaliștii americani. Ei observa trei mituri ce apar în legătură cu intervenția rusă în Siria.

Primul este retragerea. Nu este vorba de o retragere atât timp cât estimările Pentagonului arată că au plecat din Siria doar 20% din forțele aeriene, avioanele cu rază lungă de acțiune – cele care se și pot întoarce repede, așa cum a lasat să se înțeleaga și Putin. Apoi, chiar în timpul așa-zisei retrageri, la baza de la Latakia, experții militari au putut observa că au sosit două tipuri de elicoptere foarte eficiente – un Apache în versiune rusă, elicopetrul Mi-28, și Kamov Ka-52, un elicopter coaxial, cu doua rotoare. Sunt aparate de luptă ce pot opera de la Alep, aproape de granița cu Turcia, și până în Palmira, recent eliberatul oras antic, și Daraa. În plus, armata rusă a trimis mai multe avioane cargo în Siria după anunțarea retragerii decât trimisese în timpul operațiunilor.

Al doilea mit, în opinia celor de la Foreign Policy, ține de scopul oficial al Rusiei – a intrat în acest conflict pentru a promova o agendă a compromisului politic. Compromisul politic înseamnă însă susținerea și întărirea regimului Assad, scriu analiștii americani, care arată însă că, într-adevăr, nivelul violenței în Siria a scăzut considerabil după intervenția rusă.

Și vine si al treilea mit – Rusia a intervenit în Siria pentru a lupta împotriva terorismului, spun cei de la Foreign Policy, remarcând că este o teză susținută și de unii candidați la prezidențialele americane. Forțele ruse susțin că au lovit pozitiile Statului Islamic, însă de ce misiunile lor au fost la nord de Alep, adică lângă granița cu Turcia, se întreabă jurnaliștii americani. Tot ei arată că 80-90% din țintele misiunilor ruse au rămas necunoscute, cu riscul de a distruge teza anterior enunțată, însă sugerând că ar fi vorba de lovituri exclusiv împotriva ”moderaților”. ”Adevărul: Rusia nu a lovit Statul Islamic. Rusia a dorit pur și simplu să pară că face asta”, scie Foreign Policy. În schimb au fost lovite forțele rebele susținute de Occident, iar Statul Islamic a profitat de asta și a atacat aceleași forțe rebele, iar cât timp unul dintre inamicii lui Assad era slăbit a fost bine.

În acest fel, acordul de încetare a focului a fost încheiat abia în momentul în care forțele rebele au fost zdrobite în provincia Alep și nu mai erau prezente aici decât forțele jihadiste ale Statului Islamic. Cum această organizație nu face obiectul încetării focului, aviația rusă s-a concentrat asupra ei și a decimat-o, asigurând ruta de aprovizionare dintre Alep și Siria aflată sub controlul lui Assad. Apoi, aceeași strategie, de data aceasta post-retragere a rușilor, a fost aplicata și în Palmira. Deși Putin a anunțat că forțele ruse se retrag, în Palmira au murit patru militari ruși, scrie Foreign Policy, adăugând că încă doi militari ruși au fost uciși în timp ce Putin participa la funeraliile celor deja decedați.

Ziariștii americani vin cu o teorie – rușii ce au căzut pe frontul sirian după retragere sunt mercenari din ”Slavonic Corps” – o informație apărută pe o agenție rusă de știri din Sankt Petersburg într-un articol publicat pe 29 martie – ”Ei au luptat pentru Palmira”. Aflăm de aici că în 2013 a apărut un grup de ”contractori militari privați” bazat pe așa-numitul Slavonic Corps, care lupta deja împotriva Statului Islamic. Ar fi 900 de mercenari, nu toți ruși, ar fi și indivizi din Bosnia și Herțegovina cel putin, plătiți cu circa 3.500 de dolari pe lună. Jumătate și-ar fi pierdut viața. Un grup de mercenari s-ar numi ChVK Wagner, după compozitorul preferat al lui Adolf Hitler, ține să spună site-ul rus, citat de Foreign Policy.

Acești mercenari ar fi luptat pentru eliberarea Palmirei de sub jihadiștii Statului Islamic. Și asta nu pentru că Palmira ar fi orașul antic ce era distrus de jihadiști (relatările recente arată că aici nu s-au produs distrugerile la care aproape toata lumea se asșepta). Aceasta a fost strategia de imagine a Moscovei. A fost Palmira pentru că orașul se afla aproape de unul dintre cele mai mari câmpuri gazeifere din Siria. Corpul Slavonic ar fi intrat în acțiune încă din 2013, scrie Foreign Policy, însă a suferit pierderi grele apărând sondele. Și pozițiile au devenit aproape imposibil de apărat în 2014-2015, când avansul Statului Islamic și al rebelilor părea că va învinge regimul Assad. Acum însă, cu forțele rebele fragmentate și Statul Islamic slăbit, trupele lui Assad au dat lovitura în Palmira, pentru a-și proteja gazele, nu vestigiile antice, scrie Foreign Policy.

Slavonic Corps nu sunt oare un fel de Blackwater (creată de filantropul, afaceristul și fostul membru al trupelor SEAL americane Erik Prince), tot niște contractori privați, mercenari, implicați într-un scandal privind moartea civililor irakieni in 2007? Blackwater a fost rebotezată de mai multe ori (Xe Services, printre altele), acum se numește Academi și lupta în Yemen împotriva rebelilor șiiti, unde urmează să fie înlocuită de mercenarii companiei Cerberus (DynCorp), condusă de afaceristul Stephen Feinberg și de fostul vicepreședinte al lui George W. H. Bush, Dan Quayle. Iar „The Wall Street Journal” scria încă din 2009 că numărul mercenarilor din Afganistan îl depăseşte pe cel al militarilor americani. Angajaţii firmelor private de securitate erau în număr de 74.000 în 2009, faţă de doar 58.000 de soldaţi americani lqa acea vreme. Mercenarii erau consideraţi o cauză majoră a sifonării fondurilor americane de război si, mai scria presa americană, un filipinez sau un mercenar chilian, nepalez sau columbian era plătit la jumătate față de unul american.

Slavonic Corps – Afrika Korps, Wagner – Hitler, asocieri facile și bine sugerate, dar sunt și Blackwater și columbienii, nepalezii, filipinezii sau bosniacii muritori de foame luptând pentru unul sau altul dintre imperiile lumii, imperii care își dau mâna peste țările lor în timp ce nenorociții mor într-un război privatizat. Este un război informațional contra război informațional, dar ținta pare să difere – strategii americani urmăresc mediul intelectual, în timp ce omologii ruși țintesc masele.

Rămâne concluzia celor de la Foreign Policy: Rusia nu s-a retras din Siria, pune în continuare Vestul într-o situație jenantă menținând regimul Assad și relația cu Iranul și trece acum la etapa a doua, a susținerii nu neapărat a regimului, cât a puterii statului sirian, pentru a împiedica ”apariția unui regim pro-democratic și potențial anti-rus”. Însă, indiferent de minciuni și distorsiuni, din pozitia Rusiei transpare un lucru – ”spre deosebire de declarația lui George W. Bush din 2003 de pe puntea portavionului USS Abraham Licoln (cum că misiunea din Irak a fost îndeplinită cu succes), președintele Rusiei chiar se poate să-și fi îndeplinit misiunea”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.