Cât de periculos este ordinul care duce la împuşcarea a 1.691 de animale sălbatice

Ordinul ministerial care prevede împuşcarea a 1.691 de animale sălbatice protejate şi despre care cotidianul.ro a scris aici are drept scop diminuarea pagubelor aduse mediului de urşi, lupi şi de pisicile sălbatice, conform Ministerului Mediului, dar riscă să diminueze populaţiile de animale mai mult decât se estimează pentru că există un trend de creştere anuală a cotelor de “recoltare”. Conform ONG-ului WWF România, de când ţara noastră a intrat în UE, în fiecare an se dau derogări de acest fel la animale, dar pentru prima oară Ministerul Mediului a pus în consultare publică un astfel de ordin. Termenul „recoltare” este unul tehnic, folosit pentru toate speciile şi înseamnă împuşcare în acest caz. La rândul său, Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB) susţine că ordinul de ministru, aflat în dezbatere publică până pe 30 septembrie, pentru aprobarea derogărilor în cazul speciilor urs, lup şi pisică sălbatică, reprezintă un instrument cheie ce trebuie să servească implementării Directivei Habitate, una din reglementările de bază privind protecţia naturii în ţările Uniunii Europene. Însă, spun oficialii de la ACDB, aplicarea derogărilor pentru speciile de carnivore mari trebuie fundamentată ştiinţific şi abordată cu responsabilitate şi profesionalism, pentru a nu accelera degradarea ecosistemelor naturale din România şi pentru a contribui eficient la reducerea conflictelor om-carnivore. “În contextul în care stabilirea numărului maxim (cota de recoltă) ţine cont de sporul natural ca element cheie în stabilirea derogărilor, trebuie menţionat că pe seturile de date istorice analizate de ACDB am observat că, odată cu creşterea anuală a cotelor, respectiv a numărului de animale împuşcate, sporul natural scade în timp iar cota creşte. Informaţiile existente în rapoartele anuale arată, de exemplu, că, la urs, o cotă mai mare de 6% a condus la reducerea sporului natural cu 50%. Orice alt factor de risc neconsiderat în procesul de stabilire a derogărilor (ex: o calamitate naturală) poate conduce la înregistrarea în următorii ani a unui spor natural negativ al cărui impact asupra populaţiei nu poate fi cuantificat. Această ameninţare contravine principiului precauţiei şi obiectivelor de conservare a biodiversităţii asumate de ţara noastră”, afirmă reprezentanţii ACDB.

Reprezentanţii Asociaţiei precizează că doar jumătate din cota de lup a fost atinsă în ultimii şase ani şi că s-a înregistrat un număr redus de pagube, astfel că alocarea unor cote aşa de mari serveşte doar ca plasă de siguranţă pentru vânătorii care accidental au şansa să împuşte un lup şi pe care îl declară ulterior ca fiind din cotă. “Nu există nicio relaţie directă între cotele alocate şi distribuţia pagubelor, motiv pentru care recomandăm reducerea cotelor cu circa 40%, la nivelul recoltei din anul precedent, recoltă ce pare a asigura «menţinerea populaţiei sub control»”, mai spus cei de la ACDB.

De asemenea, în lipsa pagubelor sau a altor studii de specialitate care să confirme impactul populaţiei de pisică sălbatică asupra speciilor de păsări sau mamifere mici nu se poate justifica alocarea cotei pentru pisică sălbatică, conform ACDB. Fără a oferi argumente solide pentru clasificarea derogărilor pentru această specie conform prevederilor Directivei Habitate, este firesc ca pentru această specie să nu se acorde derogări.

În relaţie cu pagubele provocate, datele analizate de ACDB, în cadrul proiectelor implementate dar şi la nivel naţional în perioada 2008-2016, arată că, în ciuda creşterii cotelor de recoltă îndeosebi la urs şi lup, numărul pagubelor nu scade şi nu diferă ca repartiţie spaţială de la un an la altul. Aceste aspecte pun sub semnul întrebării caracterul preventiv al aplicării derogărilor în această formă, spun cei de la ACDB.

“Dacă e să luăm în considerare principiul care stă la baza aplicării derogărilor în ultimii 5 ani, recoltarea unor efective de peste 150 de urşi (cca. 30% din cota naţională) anual în zona Braşov, Covasna şi Harghita (zona cu cele mai multe conflicte) ar fi trebuit să reducă semnificativ pagubele, însă impactul pare a fi nul. Acest aspect sugerează că nu creşterea cotelor este soluţia de prevenire şi că alte mecanisme sunt necesare. De asemenea, se observă că în actuala forma a Ordinului de Ministru propus spre consultare, judeţul Buzău (zonă cunoscută pentru conflicte numeroase) are alocat un număr de 11 urşi la 29 de dosare de pagubă, în timp ce judeţul Cluj cu 0 pagube are alocat un număr de 7 urşi, iar judeţul Vrancea, deşi nu are nici o pagubă produsă de lup, a fost trecut în fruntea arealelor în care se propune o cotă de recoltă la acestă specie. Din această perspectivă obiectivul promovat de Ordinul de Ministru, şi anume de a preveni pagubele, nu pare a fi reflectat in propunerea cotelor şi nu este fundamentat ştiinţific”, declară reprezentanţii Asociaţiei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cristian Cretu 866 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.