Cât de pregătită este România pentru o nouă criză economică mondială

România se bucură în acest moment de o creştere economică de peste 3%, de o monedă naţională destul de stabilă, a plătit ultima tranşă către FMI şi oferă salarii tot mai mari. Însă, performanţele economice generale ascund, potrivit datelor KeysFin, companie care oferă servicii de business information şi credit management o dezvoltare inegală a economiei, cu un puternic accent pe comerţ şi cu un declin în sectorul de producţie, dublatăde o polarizare tot mai accentuată la nivel geografic.

Statistica KeysFin, realizată pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, demonstrează că, din 2009 până în 2012, doar comerţul a ieşit în evidenţă, domeniu în care sunt înregistrate, de altfel, majoritatea firmelor din România, se arată într-un studiu KeysFin numit “Suntem pregătiţi pentru un nou Ice Age economic? Încotro ne îndreptăm”.

O simulare privind evoluţia cifrei de afaceri pe cele mai importante sectoare de activitate arată că, faţă de 2009, construcţiile, furnizarea de energie electrică şi gaze şi distribuţia apei au început să piardă teren, marcând un minus între 1 şi 4 procenteîn 2015, trend care a început între 2012-2013 şi s-a accentuat în ultimii ani, se spune în sursa citată.

Aceste sectoare, alături de imobiliare şi transport/depozitare, au reuşit să adune, împreună, o cifră de afaceri de 262 de miliarde de lei în 2014, în condiţiile în care numai comerţul acoperă o valoare aproape dublă (420 miliarde lei).

“Economia se dezvoltă, din păcate, într-un mod inegal, cu cel mai important accent pe comerţ, în timp ce industriile producătoare rămân în urmă şi chiar tind să piardă teren faţă de punctul de cotitură din 2009. Este un semnal de slăbiciune care, în cazul unei potenţiale noi crize, ar putea determina consecinţe negative în economie”, susţin analiştii de la KeysFin.

Conform datelor KeysFin, evoluţia ascendentă din transporturi şi depozitare (plus de 7% în 2015), imobiliare (6%) şi industria prelucrătoare (plus de 5%), trebuie conexată, în principal, cu dezvoltarea comerţului.

“Avem de-a face cu o evoluţie conjuncturală, care nu pare a fi, cel puţin din prisma datelor luate în calcul, una sustenabilă pe termen mediu şi lung. Aceste domenii, aflate pe plus în prezent, sunt extrem de vulnerabile, putând oricând să treacă pe minus,pe fondul unei furtuni economice”, afirmă experţii de la compania amintită.

Semne de întrebare

Analiştii KeysFin au luat în calcul cifrele de afaceri de peste 1 miliard de lei înregistrate în intervalul 2012-2014 şi au descoperit, astfel, numai puţin de 32 de ramuri economice unde evoluţia a devenit negativă în 2014.

Cele mai afectate sunt, conform KeyFin, sectorul materiilor prime (-60%) şi sectorul chimic (-29-37%) – industrii care, în trecut, era vectori de creştere economică. De asemenea comerţul cu carne, lactate, ouă, îmbrăcăminteşi alte obiecte diverse, de uz casnic au intrat pe o curbă descendentă.

Interesantă este, în acest context, şi fotografia dinamicii înfiinţărilor de firme post-criză, care arată o scădere sensibilă a numărului firmelor din mai toate domeniile, de la energie (30%), imobiliare (-9%), activităţi profesionale (-19%), activităţide servicii administrative (18%), informaţii şi comunicaţii (-17%), comerţ (-10%), construcţii (-7%). Aspectele pozitive ţin de evoluţia spectaculoasă a numărului de firme din sectorul agricol (90%), industria prelucrătoare (8%) şi sănătate (23%), susţin oficialii KeysFin.

“Datele prezintă, în general, semnele unei economii conjuncturale, axată pe oportunitate şi mai puţin pe stabilitate şi perspectivă. Se investesc în continuare sume mari în comerţ, domeniu care asigură un rulaj optim, şi prea puţin în producţie, în produsecare să antreneze dezvoltarea industriilor pe orizontală”, remarcă analiştii de la KeysFin.

“Scumpirea finanţărilor, de exemplu, ar însemna o lovitură poate chiar mai puternică decât acum şase ani, atunci când erau semnalate o serie de investiţii programate pe termen mediu şi lung. Acum însă, cu excepţia agriculturii, unde vedem un reviriment,nicio altă ramură industrială nu pare să ofere garanţii de sustenabilitate”, spun aceştia.

Analiştii KeysFin afirmă că, în perspectiva unei eventuale crize externe, economiei româneşti îi va fi astfel greu să reziste, asta în condiţiile în care consumul intern a fost şi va fi în continuare influenţat de puterea de cumpărare redusă, iar exporturiletind să se restrângă tot mai mult ca paletă de produse.

“Cu un sector bancar tot mai sensibil, mai arid şi hotărât să îşi conserve poziţiile – vezi deciziile privind îngrădirea creditării după apariţia legii dării în plată – şi cu un stat prea puţin dispus să antreneze investiţii de mare amploare, cu dezvoltarepe orizontală, cum sunt cele din infrastructură, şansele ca România să scape de un eventual nou “Ice Age” economic sunt, ca şi prognozele meteo, probabile”, au mai spus analiştii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.