Într-un secol al Internetului și tranzacțiilor rapide, în care totul este la un clic distanță, iar banii sunt din ce în ce mai puțin pe hârtie și mai mult electronici, transferați în câteva secunde dintr-un colț în altul al lumii, România secolului XXI a rămas înțepenită pe culoarele lungi ale birocrației.
Guvernul anunța, la începutul lunii martie, punerea în practică a unui set de 14 măsuri prin care taxele și impozitele să fie mai bine colectate la buget. Termenul de implementare este 15 aprilie. Adică peste câteva zile. Primul obiectiv din listă este îndrumarea contribuabililor cu datorii mari la buget. ANAF a conceput în acest sens un model de scrisoare pentru acordarea eșalonărilor la plată a creanțelor și a decis anularea penalităților de întârziere. În perioada 3-24 martie fuseseră aprobate 493 astfel de cereri, a căror valoare totală este de 106,8 milioane de lei.
Niciun contract în derulare pentru întreţinerea infrastructurii hardware
„Avem un proiect de modernizare a Administraţiei Fiscale. Principalul obiectiv de investiţii al acestui proiect este achiziţionarea unui sistem informatic de administrare fiscală, care să acopere principalele procese de activitate ale ANAF, precum şi funcţionalităţi extinse legate de analiză de risc, licitaţie electronică, portal web şi intranet etc. În anii 2012-2013 au încetat investiţiile importante în infrastructură (hardware, software, infrastructura fizică suport), în pofida recomandărilor ferme din Acordul de Împrumut dintre România şi BIRD (Banca Mondială) destinat Proiectului de Modernizare a Administraţiei Fiscale. Potrivit acestui proiect, România s-a angajat la momentul împrumutului că va asigura continuitatea funcţionării în bune condiţii a sistemului informatic existent, până la achiziţionarea unui nou sistem informatic de administrare a veniturilor. În acest moment, nu există la nivelul ANAF niciun contract în derulare pentru întreţinerea infrastructurii hardware, software şi de comunicaţii. Consecinţele acestei stări de fapt sunt deosebit de grave, mai ales în perioadele de vârf de activitate (cele din jurul datelor de depunere a declaraţiilor fiscale şi de plată a impozitelor). Se pot pierde date importante din sistem, iar în unele cazuri pot fi oprite, total sau parţial, activităţi fundamentale ale instituţiei. Această situaţie a fost prezentată în detaliu şefului Guvernului şi ministrului Finanţelor Publice“, a explicat președintele ANAF, Bogdan Stan.
Spațiul Privat Virtual – un serviciu tărăgănat cu anii
Serviciul online Spaţiul Virtual Privat SPV a fost înfiinţat în septembrie 2014 de ANAF. „Pentru început, avem un proiect-pilot care se va adresa persoanelor fizice din Bucureşti şi Ilfov. Acestea îşi vor putea consulta situaţia fiscală 24 de ore din 24 pe site-ul ANAF. Avem în vedere ca în 2015 să extindem acest program în toată ţara şi după ce va fi extins vor fi adăugate pe acest spaţiu virtual privat şi alte informaţii, precum: decizii de impunere privind plăţile anticipate, decizii de calcul accesorii, se vor putea depune declaraţii online la ANAF şi vor fi informaţii despre somaţii şi titluri executorii. În 2015, avem în vedere să extindem acest program şi către persoanele juridice care se vor putea loga prin username şi parolă“, declara atunci ministrul Finanţelor Publice Ioana Petrescu.
Cu toate astea, sistemul funcționa încet și dădea erori. A fost nevoie de 2 ani pentru ca site-ul să fie de un real ajutor pentru contribuabili, care în această perioadă au continuat să-și piardă timpul și răbdarea la ghișee. În acest an a devenit funcțional și pentru mediul privat. El se află acum pe locul al doilea în lista celor 14 măsuri aflate pe agenda de lucru a Guvernului.
Președintele ANAF, Bogdan Stan, are așteptări mari: „Extinderea serviciului Spaţiul Privat Virtual (SPV) la persoanele juridice a fost una dintre primele măsuri luate de ANAF şi Ministerul Finanţelor Publice la începutul acestui an. Eu cred că această decizie va stimula conformarea voluntară. Colegii de la Asistenţă au publicat pe site-ul instituţiei o broşură cu informaţii accesibile privind plăţile. Desfăşurăm o campanie de educaţie fiscală în şcoli. Vrem să ajungem la nivelul la care corespondenţa dintre ANAF şi contribuabili să fie exclusiv digitalizată“.
Cu toate declarațiile entuziaste ale autorităților, încă nu există cadrul legal pentru ca documentele să fie depuse doar în format electronic. Deși se estimează că în prezent aproximativ 85% din contribuabili își întocmesc declarațiile fiscale online, măsura este foarte greu de pus în practică. Sunt încă mulți contribuabili care nu se pot descurca să-și depună declarațiile în format digital. Obligațiile financiare ale firmelor și ale populației se pot plăti și în numerar, prin ordin de plată, mandat poștal ori card.
Platforma www.ghiseul.ro, doar pentru persoane fizice
Proiect al Agenției pentru Agenda Digitală a României și Asociația de Plăți Electronice, platforma www.ghiseul.ro a fost concepută pentru efectuarea plăților online. Deși începută acum câțiva ani, nu toate instituțiile au fost conectate la un sistem comun. Lucrurile au tărăgănat.
Abia la sfârșitul anului trecut s-a mai avansat. ANAF a încheiat, în decembrie 2016, un document cu trei bănci pentru plata online a taxelor și impozitelor datorate de persoanele fizice. „Pentru maximizarea eficienței economice a achiziției și păstrarea posibilității adaptării comisioanelor la volumul plăților, BCR, Banca Transilvania și Garanti Bank au semnat cu ANAF Acordul-cadru conform căruia, periodic, este aleasă oferta cu prețul cel mai mic și este semnat un contract subsecvent pentru maxim 12 luni. Primul contract subsecvent va fi semnat cu Garanti Bank, care va percepe ANAF un comision de 0,24%, dar nu mai mult de 14,4 lei, din valoarea fiecărei plăți efectuate electronic de contribuabil“, scrie în comunicatul Agenției.
Contribuabilii persoane fizice își pot astfel plăti impozitele online pe veniturile din salarii, dividende, dobânzi, premii, din chirii și aferente drepturilor de proprietate intelectuală, din activități agricole, dar și amenzile de circulație ori contribuțiile la asigurările sociale. Plata se va face cu cardul prin toate mijloacele de plată online: internet banking, mobile banking.
Potrivit unei statistici realizate de Visa, băncile au înregistrat în 2016 peste 1 milion de plăți de impozite cu cardul, a căror sumă totală a fost de 360 de milioane de lei. Dintre acestea, 370.000 de taxe, în valoare totală de 78 de milioane de lei, au fost plătite online. Suma medie a unei tranzacții a fost de 210 lei. Valoarea taxelor plătite cu cardul a fost mai mare cu 50% față de 2015, iar numărul tranzacțiilor a fost cu 80% mai mare. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la plățile online. Una din trei tranzacții a fost efectuată prin Internet.
Plata online a datoriilor fiscale este salutată de generația tânără. Vlad Andriescu, redactor-șef la start.up.ro scria pe blogul său: „Anul acesta, ghiseul.ro a devenit cu adevărat util de când poți plăti majoritatea taxelor aici. (…) Unul dintre motivele pentru care probabil o serie de oameni nu-și plătesc taxele e faptul că nu au chef să se ducă la ghișeu. Dacă ești din generația mea, cea care iubește să plătească online totul, atunci ideea de a te duce la ghișeu, de a-ți lua adeverințe, de a te purta de la ghișeul 1 la ghișeul 2, îmi repugnă total“.
Conform INS, la sfârșitul anului 2016, 10,6 milioane de persoane foloseau Internetul, cu 1,2% mai mult decât în 2015. Asta înseamnă 69,7% din persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani. Din acestea, 71,3% folosesc Internetul zilnic. 65% din totalul locuințelor din România au acces la Internet acasă, iar 65,4% sunt din mediul urban. În zona București – Ilfov, 4 din 5 locuințe sunt conectate la Internet, în timp ce în regiunile Sud-Muntenia și Nord-Est doar 57-58% au conexiune la Internet.
În România există 15 milioane de carduri bancare. Dintre acestea, 12,7 milioane sunt carduri de debit, iar 2,5 milioane sunt carduri de credit. 80% din români le folosesc pentru a-și ridica salariul ori pensia, în timp ce doar 20% își plătesc cumpărăturile.
Un studiu Brandberry arată că 50% din locuitorii din mediul urban și 25% din cei din mediul rural îşi primesc salariul pe card. 80% din populația urbană are cont bancar și doar 1/3 din cei din zona rurală.
Conform BCE, în România valoarea medie a unei plăți cu cardul este de 30 de euro, mai mică decât în Bulgaria și, paradoxal, de două ori mai mare decât în Ungaria. Valoarea medie a unei plăţi cu cardul: Bulgaria – 35 euro; România – 30,4 euro; Polonia – 24 euro; Ungaria – 17 euro.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.