Cât de puternic sunt ancorate offshore-urile în economia românească

Barbados, Antilele Olandeze, Bahamas, Belize sunt destinaţiile preferate de oamenii de afaceri nu numai pentru turism, dar mai ales pentru business. Firme locale sau multinaţionale şi-au deschis conexiuni în ţările offshore, adică acolo unde taxele plătite statului sunt mai mici sau chiar inexistente. Potrivit unei analize KeysFin, prezentată de experţii companiei cu ocazia workshop-ului derulat la Bruxelles de Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European, aproape 20 la sută din economia românească a ajuns să deruleze afaceri prin acestsistem. E mult, e puţin? Depinde de cum pui problema. Cert este că statul român se vede văduvit de sume importante din taxe şi impozite. Oamenii de afaceri nu sunt de blamat, ei încercând să îşi optimizeze business-urile, respectând legislaţía, susțin reprezentanții KeysFin.

Analiza, realizată pe baza datelor firmelor active în România care au cel puţin un acţionar persoană juridică cu regim offshore, prezentată în Parlamentul European pe 13 octombrie, arată că, în 2015, erau înregistate oficial peste 5300 de astfel de societăţi, care au derulat afaceri de 48 miliarde de euro, sumă care reprezintă aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional.

Cele mai multe activau în domenii precum tranzacţiile imobiliare şi real estate (clădiri de birouri, mall-uri, etc.), în comerţ, activităţi profesionale, industria prelucrătoare şi IT. Din datele Keysfin rezultă că cele mai multe erau multinaţionale,firmecuafaceri în construcţia de spaţii comerciale, zone rezidenţiale şi mai ales lanţuri de retail, de la fashion la cel alimentar. O componentă importantă, la nivel de business, o reprezentau companiile care lucrau pentru export, în industria prelucrătoare, dovadă că afacerile acestora reprezentau aproape 40% din cifra totală de afaceri a firmelor ce au conexiuni în offshore.

Statistica Keysfin arată că majoritatea firmelor care au făcut obiectul analizei au legături cu ţări cu o legislaţie fiscală extrem de atractivă, din Europa (83%), cele mai multe având sedii în Cipru, Olanda, Luxemburg şi Malta. Restul înregistrau date financiare în legătură cu firme din Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong-Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze şi alte destinaţii exotice, extrem de primitoare cu capitalul străin. „Datele arată că, în ultimii doi ani, piaţa a ajuns la un grad de maturizare, dovadă fiind creşterea numărului de angajaţi si a faptului ca cifra de afaceri a segmentului s-a pastrat constanta in perioada analizata. De asemenea, statisticile prezentare de Keysfin in Parlamentul European indica faptul ca numarul de companii a avut o evolutie pozitiva cu un varf in 2014 si o usoara scadere in 2015” ,au declarat experţii.

În perioada analizată, 2010 – 2015 , cea mai mare creştere a cifrei de afaceri a marcat-o business-ul din agricultură (47%), sector urmat de activităţi administrative şi suport (call-center) – 44% şi de segmentul tranzacţiilor imobiliare(42%).Semnificativeau fost şi evoluţiile afacerilor din transport şi depozitare (39%), HORECA (34%), comerţ (34%), comunicaţii&IT (31%) şi construcţii (29%). În aceste domenii a crescut semnificativ şi numărul companiilor, cu 18% până la 36%.

Tot mai mulți angajați pe offshore

Un indicator relevant privind evoluţia business-ului cu pedigree offshore din România îl reprezintă evoluţia numărului angajaţilor, de la 271.000 în 2010 la 341.000 în 2015. „Angajaţii firmelor cu acţionari persoane juridice offshore au ajuns să reprezinte 9% din forţa de muncă legală din România, un procent semnificativ raportat la condiţiile mediului de afaceri autohton”, explică analiştii KeysFin.

Potrivit acestora, evoluţia numărului angajaţilor reprezintă cel mai semnificativ indicator privind profitabilitatea afacerilor „fără taxe”, în condiţiile în care asocierea cu un offshore oferă posibilitatea firmelor să îşi optimizeze fluxurile financiare în aşa fel încât să plătească cât mai puţin taxe şi impozite statului român. Statistica Keysfin arată că profitabilitatea firmelor este surprinzător de redusă, raportat la cifra de afaceri şi la situaţia pieţei.

Concluzia analiştílor KeysFin, prezentată şi în cadrul workshop-ului organizat la Bruxelles, la Parlamentul European (13 octombrie), este că în absenţa unui cadru suplimentar de reglementare, practica offshore se extinde în România şi în alte ţări, limitând resursele bugetare ale statelor. „Fără un cadru strict de reglementare, statul român va continua să asiste pasiv la migraţia capitalului din România. Este nevoie, în esenţă, de măsuri fiscale care să stimuleze investitorii să ţină banii în ţară, să-i investească în economia românească, iar statul să adune, astfel, mai mulţi bani din taxe şi impozite”, au explicat analiştii de la KeysFin.

Analiza despre offshore-urile din România a fost prezentată în cadrul primei dezbateri pe tema recuperării banilor scoşi în afara Uniunii Europene şi taxării marilor averi ascunse în paradisurile fiscale, desfăşurată la Parlamentul European pe 13 octombrie. „Intreaga idee a acestei dezbateri şi a celor care vor urma este aceea de a încerca să recuperăm cât se poate din averile scoase în afara UE. Este o luptă pentru accesul la informaţii: ale cui sunt conturile respective, câţi bani sunt în ele, de unde vin aceşti bani. (…) Anumite ţări au asigurat secretul bancar şi nu au furnizat deloc informaţii. Sunt paşi mari care se fac în această perioadă pentru îndepărtarea secretului informaţiei”,a declarat initiatorul acestei dezbateri, raportorul european Cătălin Ivan.
tropical_paradise_beach-wallpaper-1280×720.jpg

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.