×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
11°C
Senin
23°C / 9°C
Vânt 7km/ora
Umiditate 100%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Joi, 02 octombrie
Senin23°C / 13°C, Senin
Vineri, 03 octombrie 2014
Ploaie17°C / 10°C, Ploaie
Sâmbătă, 04 octombrie 2014
Parţial înnorat17°C / 6°C, Parţial înnorat
Duminică, 05 octombrie 2014
Braşov
Ceaţă
4°C
Ceaţă
20°C / 4°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 99%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Joi, 02 octombrie
Parţial înnorat19°C / 8°C, Parţial înnorat
Vineri, 03 octombrie 2014
Ploaie14°C / 7°C, Ploaie
Sâmbătă, 04 octombrie 2014
Lapoviţă11°C / 2°C, Lapoviţă
Duminică, 05 octombrie 2014
Cluj
Senin
7°C
Senin
21°C / 7°C
Vânt 7km/ora
Umiditate 98%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Joi, 02 octombrie
Parţial înnorat21°C / 11°C, Parţial înnorat
Vineri, 03 octombrie 2014
Ploaie13°C / 10°C, Ploaie
Sâmbătă, 04 octombrie 2014
Lapoviţă14°C / 8°C, Lapoviţă
Duminică, 05 octombrie 2014
Constanţa
Senin
15°C
Senin
22°C / 13°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 68%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Joi, 02 octombrie
Parţial înnorat22°C / 16°C, Parţial înnorat
Vineri, 03 octombrie 2014
Parţial înnorat18°C / 14°C, Parţial înnorat
Sâmbătă, 04 octombrie 2014
Înnorat16°C / 11°C, Înnorat
Duminică, 05 octombrie 2014
Craiova
Senin
11°C
Senin
23°C / 8°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 94%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Joi, 02 octombrie
Senin24°C / 12°C, Senin
Vineri, 03 octombrie 2014
Lapoviţă20°C / 10°C, Lapoviţă
Sâmbătă, 04 octombrie 2014
Posibil ploaie17°C / 7°C, Posibil ploaie
Duminică, 05 octombrie 2014
Iaşi
Senin
10°C
Senin
23°C / 12°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 87%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Joi, 02 octombrie
Parţial înnorat21°C / 11°C, Parţial înnorat
Vineri, 03 octombrie 2014
Înnorat17°C / 9°C, Înnorat
Sâmbătă, 04 octombrie 2014
Parţial înnorat16°C / 4°C, Parţial înnorat
Duminică, 05 octombrie 2014
Ploieşti
Senin
9°C
Senin
23°C / 8°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 96%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Joi, 02 octombrie
Senin22°C / 13°C, Senin
Vineri, 03 octombrie 2014
Ploaie14°C / 9°C, Ploaie
Sâmbătă, 04 octombrie 2014
Parţial înnorat15°C / 3°C, Parţial înnorat
Duminică, 05 octombrie 2014
Timişoara
Senin
12°C
Senin
21°C / 8°C
Vânt 7km/ora
Umiditate 94%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Joi, 02 octombrie
Parţial înnorat21°C / 11°C, Parţial înnorat
Vineri, 03 octombrie 2014
Lapoviţă18°C / 12°C, Lapoviţă
Sâmbătă, 04 octombrie 2014
Posibil ploaie18°C / 10°C, Posibil ploaie
Duminică, 05 octombrie 2014
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 44 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Joi, 02 octombrie 2014, 07:21
EUR (€)
+0.0013 ↗
4.4127 RON
USD ($)
-0.0025 ↘
3.4994 RON
• • •
Circulă pe net
Catastrofa învăţămîntului universitar

autor: DAN UNGUREANU - prof. univ. Universitatea Bucureşti (pe marginea fostei dezbateri despre învăţămîntul din România)

Trist dar, din păcate, adevărat!!!!!

Le-am cerut studenţilor mei, anul III la Română-Engleză, să comenteze, în engleză, un poem englez din secolul XIX, la alegere.
Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX şi nici o poezie (deşi au studiat în anul II Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley). Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatru "Romeo şi Julieta" (numită alternativ “roman“, "novel", ori "poem"). Restul de cincisprezece din şaizeci, care şi-au amintit totuşi o poezie, au scris totuşi în engleză. Am corectat mai jos greşelile lor:
- pluralul lui "viu" nu e "vi", ci "vii";
- verbul "a lua" nu se scrie "i-au";
- "Obijnuit"e incorect;
- "îi" nu se scrie despărţit, "î-i";
- "săde-a"e incorect (corect e "sădea");
- nu se zice "propiu", ci "propriu";
- "them"nu poate înlocui "their";
- nu se poate spune "them mother"în loc de "their mother";
- "intitulated"nu există în engleză (conform Merriam-Webster Dictionary);
- "combinated"nu există în engleză;
- "to enjoy of life"e incorect ( verbul "to enjoy" e tranzitiv);
- "writted"e incorect, în loc de "wrote";
- "poetry" nu e identic cu "poem";
- "lirycs"nu e ortografiat corect, şi cu siguranţă nu înseamnă textul unei poezii, ci versurile unui cîntec;
- "roman"nu există în engleză, corect e "novel";
- "disapointness" nu există, corect e "disappointment";
- "beautifulything"e incorect;
- "tryed"e incorect;
- "gaves"nu există (corect "gives"sau "gave");
- "tooked place"e incorect;
- tabloul "Gioconda" nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci;
- "Romeo and Juliet" nu e un roman;
- "Romeo and Juliet" nu e un poem;
- Shackspear nu se scrie astfel.

Dacă se dădea admitere la facultate, ei ar fi căzut la admitere. Toţi aceşti tineri vor deveni profesori de limba engleză şi română peste trei luni. Îmi este inexplicabil cum asemenea studenţi pot deveni profesori, cînd în orînduirea veche, "bolşevică şi totalitaristă", ei n-ar fi putut nici măcar trece admiterea. Cum s-a ajuns în această situaţie?

Puţin după Revoluţie, prin 1995, cred, au apărut locurile cu taxă la Universităţi. Ceva mai tîrziu s-a suprimat concursul de admitere. Astfel, Universităţile au dat de gustul banilor. Studenţii deveneau intangibili. De vreme ce plăteau, prezenţi sau nu, trebuiau să treacă examenele, trebuiau să capete diplome. După diplome, dădeau concursul de titularizare, pe care nu-l luau, rămîneau suplinitori, iar titulari negăsindu-se, tot suplinitorii predau.

Primii studenţi pe bani au terminat prin 2000. Primii lor elevi au terminat liceul prin 2004. După implementarea programului Bologna, studenţii au terminat în trei ani, în loc de patru sau cinci, cu lucrări de licenţă de şaizeci de pagini, nu de o sută sau două sute. Lucrările scurte pot fi cumpărate sau descărcate contra cost de pe Internet, de pe situri specializate (o sută de lei bucata).
Liceenii intră pe bani la Universitate, fără admitere, termină în trei ani, devin profesori suplinitori, iar elevii lor sunt prost pregătiţi, mai prost pregătiţi decît precedenţii. Paradoxal, se face mai multă şcoală la liceu decît la Universitate: la liceu, profesorii pot încă să lase repetenţi elevii care nu învaţă, fiindcă liceul e gratuit, iar profesorii nu sînt plătiţi după numărul de elevi.
Studentii sînt mai prost pregătiţi decît elevii de liceu. Le-am cerut celor şaizeci de studenţi ai mei referate. Din şaizeci, mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (copy - paste) de pe un sit de internet, http://www.referat.ro/.
O vină pentru această situaţie o are aşa-numitul "învăţămînt axat pe competenţe". În noul sistem, elevii, vezi Doamne, "nu mai tocesc date seci, ci dobîndesccompetenţe". Mare este confuzia din capetele pedagogilor de şcoală nouă!

Există materii axate pe competenţe (a învăţa engleză, franceză ori muzică, înseamnă să ştii a vorbi engleză, franceză, respectiv să cînţi, să fluieri sau să fredonezi melodii). Există materii bazate pe cunoştinţe (istoria, geografia, anatomia şi zoologia, de pildă). Există materii intermediare, ca biologia şi chimia, în care competenţele şi cunoştintele sînt complementare. Cultura generală e alcătuită doar din cunoştinţe. Educaţia "axată pecompetenţe"naşte monştri, fiindcă a şti cine a pictat Gioconda e o cunoştinţă, nu o competenţă!!!

O altă studentă, tot de anul III la Litere, mă înştiinţează că "poetul ei preferat e Macedonski, autorul frumosului poem Mistreţul cu colţi de argint". Pe vremea mea, a numi pe cineva “autorul meu preferat” presupunea măcar să-i poţi identifica poeziile. Se presupune că un absolvent de engleză ştie după trei ani că în engleză, "romanul" se numeşte "novel".

Universitatea zulusă

Este imperativ necesar, e indispensabil ca să se revină la studiile universitare gratuite, cu concurs de admitere şi cu număr limitat de locuri. E suficient că s-a închis un cerc vicios, că absolvenţii de "universităţi fast-food" au virusat învăţămîntul gimnazial şi liceal, şi trimit universităţilor liceeni care nu ştiu nimic.
Conform cu situl QS (Quacquarelli Symonds)World University Rankings = Clasificarea mondială a universităţilor conform criteriului Quacquarelli Symonds):
- Israelul, o ţară mică, cu suprafaţa cît a Moldovei, are trei universităţi pe locurile 102, 114 şi 132 din lume;
- Carolina din Praga e pe locul 230 în lume;
- Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta e pe locul 400;
- Universitatea Bucureşti e pe locul 500, lîngă Universitatea din Szeged (cu o populaţie de 166.000 locuitori), Universitatea Kwazulu din Africa de Sud, din Bangladesh, Kazahstan şi Sri-Lanka;
- Universitatea din Liubliana e pe locul 400;
- Universitatea Iagelona din Polonia e pe locul 302;
- Universitatea Ben Gurion, din deşertul Neghev, e pe locul 323;
- Universitatea Babeş-Bolyai este după locul 600, lîngă nişte universităţi saudite, sri-lankeze şi kazahe (după principiul: "nisip, junglă, nisip").

Situl ARWU (Academic Ranking of World Universities = Clasificarea academică a universităţilor din întreaga lume) al Institutului de Pedagogie al Universităţii Jiao Tong se opreşte la primele 500 de universităţi din lume, unde pe la coadă se află Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana şi cea din Wellington, Noua Zeelandă. Universitatea din Bucureşti are de ajuns din urmă universitatea zulusă din Durban, cea slovenă (Liubliana, 280.000 locuitori) şi cea din Wellington (386.000 locuitori, la capătul lumii, în largul Pacificului).
Am expus în "Observatorul cultural", numărul 296 din 2005, cazul unui profesor universitar de latină. Greşelile de traducere pe care le făcea demonstrau o cunoaştere precară a limbii latine.

(din "Solilocviile" lui Augustin): "Aliud est enim exhausta pestis, aliud consopita." = "Una este o epidemie terminată, altceva e o epidemie care mocneşte."
Dan Negrescu, traducere la "Solilocvii", p. 60: „…una sunt secăturile molimei, şi alta scufundările în somn adînc.“

("Etica" lui Abelard): "Poenitentia est commissa deflere et flenda non commitere." = "Căinţa înseamnă să deplîngi cele săvîrşite şi să nu săvîrşeşti lucruri de deplîns."
Dan Negrescu, "Etica" lui Abelard, p. 81: „Căinţa a fost dată spre a plînge, dar nu înseamnă că plînsul o şi face eficientă.“

("Solilocviile" lui Augustin) "Hoc ergo unum superius praetermiseras." = "Trecuseşi cu vederea acest lucru de mai sus."
Dan Negrescu, traducere la "Solilocvii", p. 82 : „Aşadar, acest lucru îl pui mai presus.“

(Toma de Aquino, "De ente et essentia") "...sicut diaphaneitas de aëre…" = "…ca transparenţa aerului…"
Dan Negrescu, traducere, p. 85: „… starea diafană în aramă…“

Un om care confundă "a neglija" cu "a pune mai presus", şi care confundă "transparenţa aerului" cu "opacitatea aramei", prevedeam în acel articol, va deveni în curînd conducător de doctorate în limba şi literatura latină. Profeţia mi s-a adeverit. Din 2009, profesorul dr. Dan Negrescu, de la Facultatea de Litere din Timişoara, conduce doctorate în limba şi literatura latină.
Învăţămîntul românesc e prăbuşit cu totul. Predau profesori care fac greşeli de clasa a şasea. Absolvă cu diplomă studenţi care acum 15 ani ar fi căzut la admitere. Conduc doctorate oameni total necalificaţi. Comisia centrală de acreditare a titlurilor universitare face conducători de doctorat în glumă.
Sînt un excelent prooroc. Nu se mai miră nimeni că n-avem universităţi remarcabile cu cercetători remarcabili, cînd înşişi conducătorii de doctorat se fac din carton lipit cu aracet.

Codă

Am cunoscut din mers, pe stradă, în aprilie 2010, un domn, Chira, din Bistriţa ori Dej. De meserie făcea garduri de fier. Ca studii, isprăvise liceul cu vreo 40 de ani în urmă. Am stat cu el de vorbă despre Eugen Barbu, Ivasiuc, Blaga, Esenin, Petru Culianu, Cioran, I. D. Sîrbu şi Art Nouveau. Citise imens!
Am stat de vorbă la Sasca Montană cu un bătrînel sărman, Mircea Bragea, despre navarhii de la Arginuse, Hannah Arendt, Părinteasca dimîndare, poeziile lui Dinescu, Ernest Renan, despre depozite cuaternare porfiroblastice, marnocalcare triasice şi Ben-et-Nash, prima stea din Ursa Mare. Ca studii, avea 15 ani de temniţă grea după 1950!
Cînd universităţile româneşti vor fi în stare să cultive intelectuali de talia absolvenţilor de liceu din vremea lui Dej, de talia puşcăriaşilor din vremea lui Groza, fiţi amabili şi treziţi-mă!
Problema universităţilor din România nu e să ajungă din urmă cine ştie ce universităţi vestice. Problema universităţilor noastre e să ajungă din urmă nivelul liceelor româneşti din 1988. Şi atunci mai vorbim!
Educaţia e singurul domeniu în care nu se vorbeşte de "greaua moştenire a comunismului". Regimul de debandadă, numit "democraţie", şi miniştrii incapabili şi iresponsabili au transformat învăţămîntul românesc într-un haos. Din toţi olimpicii internaţionali români de anul trecut, unul singur s-a înscris de nevoie (!!!) la Universitatea din Bucureşti, fiindcă nu ştia engleză, ca să devină bursier la o Universitate străină.
Fac încă patru profeţii :

1. Peste cinci ani nici un licean olimpic nu se va înscrie student în vreo universitate română.

2. Peste zece ani, nivelul de analfabetism (!!!) al studenţilor români va fi acelaşi ca cel pe care l-am pomenit mai sus.

3. Peste zece ani nici o universitate românească nu va intra în lista primelor 500 de universităţi din lume, iar kazahii, saudiţii, sri-lankezii şi zuluşii ne vor privi ca şi acum, de sus.

4. Nici peste zece ani Ministerul Educaţiei nu-şi va decupa din presă un articol despre starea învăţămîntului român, ca să-l aibă la îndemînă.

Io, Ştefan-voivod,
Către întregul norod

P.S.: Pentru cei ce încă nu disting care este scopul unor asemenea acţiuni îndreptate împotriva ţărişoarei ăsteia "mici şi neînsemnate"(după cum o denumesc ăia "MARI" şi nesătui de Putere), îi rog să mai dea o fugă sus şi să citească cele două motouri de la început.

Tot io, Ştefan-voivod,
Acuzat de unii că-s nerod

Trist, dar adevarat!

Publicat Duminică, 06 ianuarie 2013
19125
 | 208
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Alex
+1
In primul rand este o problema de organizare a universitatilor din romania. Universitatile care apar in aceste ranking-uri au o structura completa echivalenta cu mai multe asa zise universitati Romanesti insumate: Universitate Buc. + Politehnica Buc + Univ Construc + Univ Medicina si Farmacie + Agronomie + Academie de arte + academie de sport + academie tehnica militara. + institute de cercetare. In Romania acestea sunt disparate si nu au cum sa lucreze in mod organizat cercetare interdisciplinara. Toate aceste institutii de mai sus sunt complementare , nu au acelasi obiect de studiu , aceleasi cursuri sau aceleasi domenii de cercetare. Universitatile din aceste ranking-uri au toate aceste departamente. Sunt multe alte detalii de organizare. Este structura institutilor organizata prost, alegerea cursurilor, continutul cursurilor si alegerea unor carti suport de curs care nu sunt recunoscute pe plan international, utlizarea unor metode de verificare bazate pe memorie, etc
Publicat Marţi, 31 decembrie 2013
+Răspunde
Alex
-1
In primul rand este o problema de organizare a universitatilor din romania. Universitatile care apar in aceste ranking-uri au o structura completa echivalenta cu mai multe asa zise universitati Romanesti insumate: Universitate Buc. + Politehnica Buc + Univ Construc + Univ Medicina si Farmacie + Agronomie + Academie de arte + academie de sport + academie tehnica militara. + institute de cercetare. In Romania acestea sunt disparate si nu au cum sa lucreze in mod organizat cercetare interdisciplinara. Toate aceste institutii de mai sus sunt complementare , nu au acelasi obiect de studiu , aceleasi cursuri sau aceleasi domenii de cercetare. Universitatile din aceste ranking-uri au toate aceste departamente. Sunt multe alte detalii de organizare. Este structura institutilor organizata prost, alegerea cursurilor, continutul cursurilor si alegerea unor carti suport de curs care nu sunt recunoscute pe plan international, utlizarea unor metode de verificare bazate pe memorie, etc
Publicat Marţi, 31 decembrie 2013
+Răspunde
alex
-1
In primul rand este o problema de organizare a universitatilor din romania. Universitatile care apar in aceste ranking-uri au o structura completa echivalenta cu mai multe asa zise universitati Romanesti insumate: Universitate Buc. + Politehnica Buc + Univ Construc + Univ Medicina si Farmacie + Agronomie + Academie de arte + academie de sport + academie tehnica militara. + academie se studii economice + institute de cercetare. In Romania acestea sunt disparate si nu au cum sa lucreze in mod organizat cercetare interdisciplinara. Toate aceste institutii de mai sus sunt complementare , nu au acelasi obiect de studiu , aceleasi cursuri sau aceleasi domenii de cercetare. Universitatile din aceste ranking-uri au toate aceste departamente. Sunt multe alte detalii de organizare. Este structura institutilor organizata prost, alegerea cursurilor, continutul cursurilor si alegerea unor carti suport de curs care nu sunt recunoscute pe plan international, utlizarea unor metode de verificare bazate pe memorie, etc
Publicat Marţi, 31 decembrie 2013
+Răspunde
boby
+9
Nu stiu daca mai exista o capitala de judet fara sa fie "centru universitar" Acest tembelism generalizat a cuprins toata clasa politica de dupa 1990! Poate ne vom trezi dar e f gfreu sa trimiti in somaj universitari inculti sau chiar analfabeti!
Publicat Duminică, 03 martie 2013
+Răspunde
Boala
+5
invatamantului romanesc este intrinsec legata de amestecul dintre academic si politic, dintre marlania cu "girofar" de "dr." si foamea imensa de bani a ipochimenilor care au ajuns profesori universitari fara a sti rosti cursiv in limba romana o fraza mai groasa de un rand. Invatamantul romanesc a fost cuprins de scarna imposturii si superficialitatii. In anii comunismului era o mandrie sa rostesti numele profesorilor tai, cunoscuti savanti, autori de carti adevarate, nu de culegeri de documente, sentinte judecatoresti, etc., scrise de altii, pe care "culegatorul" se semneaza lat si indecent ca si cum le-ar fi conceput. Azi, cand se vorbeste de cutare sau cutare dascal se rostesc functii si apoi nume:ministru' de la...., secretaru' de stat de la ..., senatoru' X, deputatu' Y.... Mai trist este ca atunci cand dispare functia, gasca de analfabeti fosti detinatori ai dregatoriilor se insurubeaza la catedrele universitare de unde revarsa asupra "studentilor" potop de necunoastere! VIVAT!
Publicat Joi, 28 februarie 2013
+Răspunde
Jupanul
+3
Toata lumea este constienta ca invatamantul universitar romanesc este o catastrofa. Este suficient sa observi ca studentii romani copiaza de pe fituci neactualizate de peste zece ani! In vremea asta, studentii straini fraudeaza folosind tehnologiile cele mai avansate.
Publicat Miercuri, 20 februarie 2013
+Răspunde
unul
+7
Acesta este rezultatul lacomiei profesorilor universitari care in goana dementa dupa bani , AU GENERALIZAT INVATAMANTUL UNIVERSITAR !!!! Personal ma bucur ca acesti profesori au ajuns sa fie la mana celor carora le- au vandut diplome universitare in diferite * facutati * din cele mai imbecile asezari .... Bravo , tineti-o tot asa !!!!!
Publicat Marţi, 19 februarie 2013
+Răspunde
Ion
+16
Rarisime sunt articolele in care sa fie infierat invatamantul de azi si laudat invatamantul comunist.Tot se se scrie in articol e adevarat si e stiut de toti oamenii de rand.Politrucii si bisnismenii insa se fac ca nu au habar deoarece castiga voturi si bani din "facultatile pe bani".Toti ministrii au reformat incat am ajuns sa avem analfabeti cu diplome.Eu nu vad in viitorul previzibil o imbunatatire a invatamantului romanesc.
Publicat Duminică, 17 februarie 2013
+Răspunde
MYSEBI
+8
Pentru ala de la #6 >> Ba da, ne da de gindit. Primul timpit al tarii si tuta de fiica-sa, numita prin FRAUDA in parlamentul european. Asemenea specimene de imb.e.cili.ta.te nu vor ca altii sa stie carte si s-au grabit sa puna cruce complet invatamintului romanesc. Dar, sa ne amintim, cel care a introdus finantarea pe cap de vita furajera (oops, pardon, student, da e tot aia) a fost Marga. Trist e ca toti ministri de dupa el nu au avut mai mult creier, si aberatia a ramas, legind astfel cadrele universitare de miini si de picioare, fiind amenintate (LA PROPRIU) ca vor fi date afara daca lasa studenti repetenti, deoarece nu isi vor mai lua salariile.
Publicat Sâmbătă, 16 februarie 2013
+Răspunde
@Elena
+4
NOȘTRII? În ce limbă, savanta taichii? N-ai auzit de MUTA CUM LIQUIDA?
Publicat Vineri, 11 ianuarie 2013
+Răspunde
Centrul Atenţiei
alarm off
Dosarul Microsoft
16 articole/ Actualizat acum 16 ore şi 3 minute
alarm off
Cazul Robert Turcescu
22 articole/ Actualizat Vineri, 26 septembrie 2014
alarm off
Alegeri prezidenţiale
84 articole/ Actualizat acum 9 ore şi 41 minute
Cornel Nistorescu

Pe zi ce trece, ancheta în afacerea Microsoft ridică vălul de pe instituţiile româneşti şi de pe clasa politică. Şi ne arată starea de corupţie generalizată.

Cornel NistorescuPublicat acum 10 ore şi 21 minute