Din 1990 şi până astăzi, statul român a vândut 7.726 de societăţi iar rata de succes a privatizărilor este undeva sub un sfert, a declarat Cristina Chiriac, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor, în cadrul unei conferinţe despre impactul Codului Fiscal asupra IMM-urilor. „În 1989, sectorul privat din România nu exista. Din 1990 au început să fie demarate mai multe programe, iar cea mai importantă prevedere a programelor din ultimii 25 de ani a fost privatizarea. În această perioadă au fost privatizate 7.726 de companii, iar rata de succes este mai mică de 25%. Adică mai puţin de 25% din companiile privatizate mai sunt în viaţă. Efectul social al acestui fenomen este pierderea a două milioane de locuri de muncă”, a spus Cristina Chiriac. Conform acesteia, datele provin dintr-o analiză a asociaţiei pe care o reprezintă pentru perioada 1990-2014.
Eşecul privatizărilor în România a fost explicat de Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor din România, prin forma aleasă de stat, respectiv vânzare directă, nu prin piaţa de capital, care este un proces mult mai transparent, şi, implicit, mai sigur, atât pentru stat cât şi pentru investitori. Acesta a spus modalitatea de vânzare prin bursă este evitată de anumite perosane care „încă se gândesc la şpăgi”. Potrivit lui Dan Paul, privatizările prin bursă elimină orice urmă de îndoială asupra procesului, companiile devin transparente, sunt evitate
scurgerile de bani, statul încasează în mod corect impozitele, iar societatea privatizată nu poate fi ”șifonată”.
Există însă şi pe bursa de valori câteva probleme, adaugă Paul, şi anume volumul redus de tranzacţionare. ”Nu pot să ofer nicio garanţie pentru anul 2016. Încercăm să atragem mai mulţi emitenţi privaţi la bursă. Există deja industriaşi români care au început să-şi dezvolte afacerile şi apelează la această alternativă de finanţare care se numeşte piaţa de capital”, a declarat Dan Paul. O altă problemă se referă la
modul de gândire al investitorilor. „Suntem prea aproape de comunism şi ne dorim încă să lucrăm la stat. Peste tot există două tendinţe în piaţa de capital – acţionarul mare să îl fure pe acţionarul mic şi managerii să-i fure pe acţionari.
Acum, legea încearcă să creeze un echilibru. Ţările care au creat acest echilibru funcţionează, ca pieţe, foarte bine”, a mai spus Dan Paul.
Au dispărut fabrici şi uzine celebre în vremea de dinainte de 1990. În Gorj existau fabrica de sticlă, ferma de porci Suinprod sau fabrica de cărămidă Unirea. La Vaslui s-a prăbuşit cel mai mare combinat de fire şi fibre sintetice, Moldosin SA, după ce a ajuns în mâinile controversatului Omar Hayssam. La Zalău era Fabrica de anvelope.
La Alba, cele mai importante procese de insolvenţa şi faliment aflate în derulare la Tribunalul Alba se referă al societăţile GHCL Upsom SA Ocna Mureş, Resial SA Alba Iulia, Metalurgica SA Aiud, Montana SA Câmpeni, Stratusmob SA Blaj şi Ardeleana SA Alba Iulia. Lista fabricilor şi uzinelor din Prahova figurează peste 50 de întreprinderi.
Fabrica de încălţăminte Clujana este istorie. În Bistriţa Năsăud numai puţin de 140 de societăţi comerciale au fost privatizate în urmă cu mai bine de un deceniu.
Acestea aveau în total peste 10.000 de angajaţi, care după câţiva ani de la privare, după ce unităţile de producţie au fost băgate în mormânt s-au văzut nevoiţi să-şi caute noi locuri de muncă. La Târgovişte existau COS Târgovişte (fost Mechel), Romlux, UPET SA, SARO sau Termocentrala de la Doiceşti. În Argeş, exista Aro, iar la Bucreşti vorbeam de Republica şi de 23 August.
Combinatul siderurgic de la Călăraşi este o ruină azi. Coloşi industriali ai Iaşiului precum Fortus, Tepro, Nicolina sau Terom au fost devalizaţi după 1990 prin privatizări defectuoase sau rău-intenţionate. Oraşul Bârlad avea o industrie înfloritoare, fiind motorul economic al judeţului. În urma privatizărilor, Rulmenţi, FEPA ‘74, dar fabrica de Confecţii au rămas o umbră a ceea ce au reprezentat odată.
Marile uzine ale Braşovului care aveau înainte de 1990 zeci de mii de angajaţi.
Uzina Hidromecanica a fost ştearsă de pe harta Braşovului. La fel şi Tractorul. La Arad, fabrica de textile – UTA a dispărut cu timpul complet, iar în locul ei a apărut o zonă rezidenţială. Exemple de acest fel pot continua.
Cele mai mari privatizări din România are în cap de listă BCR, cu 2,2 miliarde de euro încasate de stat. Apoi urmează Petrom, cu 670 milioane de euro, Romtelecom, cu 675 milioane de dolari. Alte vânzări importante ale statului român au fost Romcim, BRD, Sidex, Automobile Craiova, Casial Hunedoara, Automobile Dacia, Alro, COST Târgovişte, Electrica Muntenia Sud, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Electrica Dobrogea, Electrica Banat, Electrica Moldova. Pe Bursa de Valori s-au vândut pachete importante din Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Electrica.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.