Ca să opreşti inundaţia trebuie să pui robinet la conductă, sună sfatul oricărui instalator pe care îl chemi să te depaneze. Eurocraţii de la Bruxelles, şocaţi încă de valurile masive de imigranţi, au preluat rolul instalatorilor în maşinăria comunitară. Robinetul imigraţional trebuie închis în Turcia. Ca atare, niciun preţ nu e considerat de Bruxelles prea mare pentru a seduce diplomatic Ankara în acest sens.
Neo-otomanii lui Erdogan au fost îndelung curtaţi pentru a accepta să ţină în frâu, la ei acasă, marea deversare umanitară venită din Siria, ca ea să nu ajungă în Europa. Deşi oferă bani şi Iordaniei şi Libanului pentru a-i ţine pe refugiaţii sirieni pe teritoriul lor, pentru autorităţile de la Bruxelles, Turcia pare, graţie proximităţii ei de Grecia (una din porţile importante de intrare în UE), punctul-cheie de control al afluxurilor umane venite din Siria.
Ce a vrut în schimb Turcia, mai ales de la acest summit european? Nu atât banii UE (trei miliarde de euro), ci avantaje diplomatice. Tot circul negocierilor între Bruxelles şi Turcia este menit să îi ofere lui Erdogan un atu electoral enorm. În perspectiva alegerilor legislative anticipate de la 1 noiembrie, în care partidul lui Erdogan risca să eşueze (dacă alegerile nu ar fi fraudate), concesiile incredibile din partea UE faţă de actuala putere de la Ankara par o lovitură de imagine neaşeptată pentru a recupera încrederea cetăţenilor turci care se vor prezenta la urne. Liderul de la Ankara pare că i-a avut la degetul mic pe europeni şi că el face jocurile în relaţia cu Bruxelles-ul.
În timp ce, la Ankara, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, reuşea să îi convingă pe turci să finalizeze un Acord de cooperare pentru stoparea imigraţiei clandestine şi găzduirea refugiaţilor sirieni pe teritoriul turc, la Bruxelles, la schimb, liderii europeni, reuniţi la summitul de la Bruxelles, dădeau curs solicitărilor lui Erdogan: continuarea procesului de aderare al Turciei la UE, prin deschiderea a cinci noi capitole la dosarul de aderare. De asemenea, Erdogan a obţinut promisiunea unei procesări mai rapide de vize de intrare în UE pentru cetăţenii turci. Ambiţia turcilor este ca ţara lor să beneficieze de ridicarea totală a vizelor din partea UE în 2017.
Europenii ar putea avea acum impresia siguranţei că nu îi mai asaltează valurile de refugiaţi sirieni (care vin dinspre Siria via Turcia şi apoi Grecia către UE). Dar mâine UE ar putea asista probabil la o altă inundaţie: cea a unor eventuale valuri de refugiaţi kurzi căsăpiţi de regimul Erdogan. În ultimele luni, Bruxelles-ul a tăcut mâlc la eliminarea de către aparatul represiv al lui Erdogan a opoziţiei kurde, definită pervers ca fiind toată înregimentată în PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan). Or, una din condiţiile de bază ale aderării unui stat la UE este respectarea faimoaseler criterii de la Copenhaga, primul fiind cel politic: existenţa unor instituţii stabile, care ar fi garante ale democraţiei, supremaţia legii, drepturile omului şi protecţia minorităţilor. La acest capitol, Turcia este în pom. Cu toate acestea, pentru a-şi atinge obiectivul, liderii europeni se fac că nu văd excesele autoritare ale regimului Erdogan şi reprimarea brutală a minorităţii kurde. Mai mult, Ankara a tras o palmă şi grecilor cu mâna Bruxelles-ului. Guvernul de la Atena nu a dorit iniţial să organizeze patrule comune turco-elene în Mediterana, pentru a combate imigraţia clandestină. Tras de urechi din nou de Bruxelles, premierul Alexis Tsipras a fost nevoie să declare că acum este gata să coopereze cu Turcia pe această temă.
În această sarabandă a concesiilor grăbite faţă de Turcia, una îi interesează indirect pe români şi bulgari. Una dintre condiţiile suplimentare puse de guvernul de la Ankara, pentru a deveni jandarmul UE care să stopeze imigranţii către spaţiul comunitar, a fost ca Bruxelles-ul să accelerez primirea Turciei în zona Schengen (o solicitare venită din partea premierului turc Ahmet Davutoglu). Poate că nu va trece mult timp şi vom vedea tucii deveniţi membri ai unei zone Schengen revitalizate, iar România şi Bulgaria, mereu în afara ei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.