CCR a luat una dintre cele mai stranii decizii din ultimii ani

Ca să facă pe plac CSM şi DNA, câţiva judecători ai CCR au inventat o procedură inexistentă în istoria parlamentarismului românesc. Monitorul Oficial va publica şi acte fără putere juridică.

O decizia stranie, unicat, şi contrară Constituţiei

În ceea ce de trei săptămâni poartă numele de „scandalul Şova”, Curtea Constituţională aşa cum era de aşteptat nu avea cum să rezolve ceva concret. Aşa cum Cotidianul.ro a anticipat, sesizările PNL şi ale Administraţiei prezidenţiale au primit răspunsuri negative, prima inadmisibilă, a doua pentru că a vizat de fapt un conflict legislativ, situaţie în care nu se poate vorbi de conflict constituţional. În schimb CCR a admis sesizarea CSM privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului. Decizia este una stranie, unicat şi contrară …Constituţiei.

1. Decizia este unicat şi aici, C.P.Tăriceanu are dreptate când spune: „în cei 25 de ani de la Revoluţie, Parlamentul nu a publicat vreodată în Monitorul Oficial hotărâri negative”. Oricine poate verifica acest lucru în Monitorul Oficial. Niciodată nu s-a publicat ceva când au fost respinse moţiuni simple sau de cenzură, sau când s-au respins alte cereri ale DNA – vezi cazurile Vosganian I şi II, Daniel Chiţoiu, Borbely Laszlo etc.

2. Decizia este una stranie pentru că schimbă menirea Monitorului Oficial, adică aceea de a certifica/oficializa acte normative şi alte documente, prin obligarea de a publica documente fără putere normativă.

3. Există un pasaj în comunicatul de presă al CCR (posibil să îl regăsim în dispozitivul Curţii) care reprezintă un non-sens: „Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2014…”. Marea problemă este că Senatul nu a adoptat ceva, ci a respins ceva.

4. Constituţia, la art.67 prevede: „Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor”. Senatorii şi deputaţii lucrează cu proiecte de legi, propuneri legislative, iniţiative legislative şi proiecte de hotărîri, toate acestea se supun votului. Dacă sunt votate, sunt considerate ca fiind adoptate şi devin legi (după promulgarea preşedintelui României) şi hotărîri, şi se publică în Monitorul Oficial. Rezultatul pozitiv al votului de adoptare consfiinţeşte practic adoptarea. Votul de respingere al unui proiect de lege şi votul negativ pentru adoptarea unui proiect de hotărîre au ca rezultat inexistenţa unei legi şi/sau a unei hotărîri. Acum, vine CCR cu un concept care nu există în Constituţie (actul normativ neadoptat !!!) şi practic adaugă la Constituţie (ceea ce nu îi este permis nimănui) inventând hotărîrea neadoptată.

Ce se va întâmpla după decizia CCR

Decizia CCR este însă obligatorie şi trebuie executată. Urmează probabil ca Senatul să inventeze „Hotărîrea de respingere”. Cel puţin pentru cazurile în care este vorba de cereri ale DNA sau ICCJ. Numai că şi aici este o discuţie: instituţia „Hotărîre de respingere” trebuie să apară şi în regulamentul Senatului. Până în acest moment avem doar poziţia vicepreşedintelui Senatului, Ioan Chelaru (PSD) legată de ce se va întâmpla: „Este o surpriză pentru mine. Este pentru prima dată în istoria Parlamentului când Curtea Constituţională obligă la o Hotarare negativă (…) Cred că vom redacta o Hotărîre cu un conţinut care să prevadă exact poziţia Senatului din data de 25 martie şi anume, <<Senatul respinge cererea cu atâtea voturi pentru şi atâtea împotrivă>>. Deci Hotărîrea va trebui să respecte în integralitate obiectul cauzei şi votul pe care l-au dat senatorii”.

Hotărîrea privindu-l pe Şova poate fi atacată, dar…

Preşedintele CCR, Augustin Zegrean a declarat după publicarea comunicatului Curţii referitor la deciziile luate că după ce Senatul va publica în Monitorul Oficial „hotărîrea” (nici nu ştim cum să o denumim – n.a.) în privinţa votului din 25 marite în cazul lui Şova, aceasta „poate fi atacată la Curtea Constituţională”. Întrebat ce regulament/lege se va aplica în cazul documentului ce urmeză să fie publicat în Monitorul Oficial, Zegrean a precizat: „Se aplică legea de la momentul adoptării actului”. Afirmaţiile lui Zegrean au menirea de a proteja Opoziţia să nu se mai hazardeze în acţiuni pentru cauze dinainte pierdute. „Se aplică legea de la momentul adoptării actului” înseamnă că se aplică ceea ce era valabil pe 25 martie, adică prevederile care cereau majoritate calificată pentru încuviinţarea unei arestări preventive. Deci apriori, orice atac la CCR este sortit eşecului. Mai mult, atacarea la CCR a viitoarei să zicem „Hotărîri de respingere” nu are şanse de reuşită, pentru că este vorba de o hotărîre care vizează o persoană şi nu o valoare sau un principiu constituţional. Avem în jurisprudenţă respingerea ca inadmisibile a sesizărilor PDL din 2012 privind înlocuirile din funcţii de preşedinţi ai Camerelor a lui Vasile Blaga şi Roberta Anastase. „Curtea constată că Hotărârea Senatului nr.24 din 3 iulie 2012, având ca obiect revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului, este un act juridic cu caracter individual. Or, asemenea tipuri de acte juridice nu pot fi supuse controlului exercitat de Curtea Constituţională, deoarece nu privesc probleme de drept, ce ar putea fi supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la normele şi principiile fundamentale” se arată în Decizia CCR privindu-l pe Vasile Blaga.

Situaţia lui Şova depinde doar de ce „gloanţe” mai are DNA

Toate elementele legate de această „poveste” – sesizări la CCR, decizia unicat de publicare a unei hotărîri de respingere etc – nu au vreun efect în ceea ce priveşte situaţia senatorului PSD, Dan Şova. Cel puţin în acest moment nu poate fi arestat preventiv. DNA mai poate face o încercare de a cere arestarea s-a preventivă dar în următoarele condiţii: mai descoperă şi alte fapte comise de Şova (sau are aceste alte fapte la „sertar” şi le fructifică) şi cere o nouă arestare preventivă. Dar DNA ar mai avea o posibilitate să repete cererea de arestare preventivă şi fără existenţa unor „fapte noi” pentru că „beneficează” de un vid legislativ. Pentru o nouă cerere de începere a urmăririi penale (nu este cazul lui Şova, pentru că el este deja urmărit penal) DNA sau ICCJ trebuie să prezinte fapte noi. Legislaţia însă nu prevede nimic atunci când este vorba de pericolul pentru ordinea publică sau legat de posibilitatea blocării urmăririi penale de către cel căruia i se cere arestarea preventivă. Adică nu prevede dacă este nevoie ca procurorii să prezinte elemente în plus legate de pericolul pe care îl reprezintă persoana în cauză. Numai că atunci când DNA trimite la parlament cereri de arestare preventivă spune în documentele înaintate ce „crime” a făcut persoana în cauză şi nu vine şi cu probe privind necesitatea arestului preventiv. Culmea, spre deosebire de foarte mulţi arestaţi preventiv, Dan Şova chiar se încadrează în categoria arestabililor, pentru că procurorii susţin că a distrus probe („hard”-urile unor calculatoare) şi s-a întâlnit cu un martor. Rămâne de văzut acum ce „gloanţe” şi mai ales ce intenţii au procurorii de la DNA în cazul Şova.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.