Curtea Constituțională și-a motivat decizia de declarare a legii comasării alegerilor drept neconstituțională.

Potrivit Curții Constituționale, comasarea alegerilor locale şi parlamentare ar putea crea dificultăţi privind exercitarea dreptului de vot, care în final duc la restrângerea acestui drept.

Curtea spune că prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale, cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne.

"Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor", a stabilit Curtea Constituţională.

În plus, potrivit Curţii Constituţionale, prelungirea mandatului aleşilor locali - prevăzută în legea privind comasarea alegerilor asumată de Guvernul Boc - este neconstituţională.

Prelungirea mandatelor aleşilor locali cu aproximativ şase luni nu se încadrează în situaţiile strict şi limitativ prevăzute de Constituţie şi Legea 215/2001 şi încalcă principiul periodicităţii alegerilor, iar redimensionarea mandatelor încalcă principiul neretroactivităţii legii, a stabilit CCR.

De asemenea, spune Curtea, organizarea alegerilor locale şi parlamentare la aceeaşi dată determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de articolul 37 din Constituţie.

În plus, potrivit Curţii Constituţionale, argumentul financiar al puterii pentru comasarea alegerilor nu se justifică.

CCR mai spune că legea electorală nu se schimbă înainte de alegeri.