Ce a înțeles Iohannis din cântarea imnului secuiesc (Video)

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a început, marţi, vizita în Harghita şi Covasna, cu un moment care a stârnit controverse. În debutul dezbaterii la care a participat, a fost cântat imnul Ţinutului Secuiesc de către întreaga sală.

Iohannis a intrat în sala Consiliului Judeţean Harghita alături de Borboly Csaba, preşedintele CJ, şi Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna. După imnul României, a fost cântat şi imnul Ţinutului Secuiesc de către toți participanții, inclusiv de către cei doi şefi de CJ care se aflau alături de preşedinte. Președintele a ascultat „imnul” Ținutului Secuiesc în picioare.

Video

„Vă mulţumesc că mi-aţi cântat, aveţi voci bune şi puternice”, a fost reacția președintelui la începutul discursului său.

Ulterior, Klaus Iohannis a explicat cu privire la faptul că primarii au cântat imnul Ținutul Secuiesc: “„Nu am ştiut, dar recunosc că am luat-o ca şi un semn de respect. Dacă cei din sală au dorit asta să-mi prezinte, eu am ascultat ce mi-au cântat şi am trecut mai departe. E important să ascultăm şi ce vine din sufletul oamenilor, nu numai ce vine din protocol”.

Steagul „turistic”

Președintele a mai afirmat că problema limbii materne poate fi rezolvată în Parlament, dar cu respectarea Constituţiei, iar cea a steagului Ţinutului Secuiesc poate să ţină cont de promovarea turistică, la fel ca şi în alte ţări, discuţia fiind importantă dacă se doreşte „detensionarea” situaţiei.

„Aceste chestuni trebuie rezolvate prin lege, în Parlament. Nu sunt eu chemat să am o părere foarte fermă despre aceste chestiuni, dar cred că putem să discutăm lucrurile într-o perspectivă care se regăseşte foarte bine în Constituţia României. Putem discuta despre trecut, despre viitor, dar România noastră are o Constituţie şi cu asta funcţionează”, a spus preşedintele.

El a explicat că limba maternă poate fi folosită în şcoli, în media şi în administraţie, motiv pentru care România este un exemplu în Europa, însă discuţia trebuie purtată cu grijă. În ce privește problemele legate de dorinţa folosirii steagului Ţinutului Secuiesc, Klaus Iohannis a precizat că există astfel de exemple şi în alte ţări, însă doar din perspectivă turistică.

„Steagurile sunt simboluri puternice. Cred că este rezonabil să ne uităm şi în jur. Există multe zone care doresc să se promoveze, de regulă turistic sau cultural, folosind simboluri de undeva din istorie şi cred că de aici trebuie să pornească o discuţie. Faptul că steagul despre care vorbiţi a dus la foarte multe discuţii şi politicie după părerea mea se leagă de faptul că dacă steagul Bucovinei se foloseşte pur pentru promovare turistică, acest steag a venit şi cu revendicări politice, şi acest lucru e complicat, şi o rezolvare se găseşte dacă se doreşte să se meargă către detensionare”, a explicat Klaus Iohannis.

Schimb de steaguri

Primarul UDMR din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, i-a oferit preşedintelui un steag al Ţinutului Secuiesc, pe care a trecut data la care Iohannis a câştigat alegerile şi data de marţi, când a venit în judeţele Harghita şi Covasna. „Este un steag pe care am trecut cele două date istorice, în care aţi fost ales preşedinte al României, şi data de astăzi. Am trecut deopotrivă şi procentele pe care le-aţi obţinut în Harghita şi Covasna”, a spus primarul, adăugând că acest gest ar trebui să „pecetluiască” un parteneriat între preşedinte şi autorităţile din Ţinutul Secuiesc.

Iohannis a urmărit zâmbind cum Kalman a scos steagul pe care l-a oferit consilierilor săi, apoi s-a ridicat, a cerut de la consilier un alt pachet, din care a scos un steag al României. Iohannis a întins pe scenă steagul României şi i l-a oferit edilului, în aplauzele sălii.

„Cred că este potrivit şi mă bucur că aţi aplaudat. Dacă este să avem un parteneriat strategic, eu ca preşedinte al României să vă las cadou în amintire, tricolorul nostru, al tututor. Ca să nu greşim pe undeva cu steagurile. Aţi menţionat parteneriatul strategic dintre noi. Aţi folosit steagul statului maghiar. Şi cu acela avem un parteneriat strategic, dar el nu se bazează pe relaţii etnice sau interetnice, ci pe relaţii între două state vecine şi care trăiesc în bună înţelegere”, i-a spus președintele primarului.

Video

Iohannis: Autonomie pe criterii etnice, nu

În cadrul dezbaterii organizate cu aleșii locali din zonă, Klaus Iohannis le-a spus celor prezenți că „autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea”.

„Există trei teme politice la care cred că vă așteptați să mă refer — descentralizarea, regionalizarea și autonomia. România are mare nevoie de creștere economică și de modernizarea administrației. În lumina acestor obiective cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleșii locali știu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea și trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a acționa în interesul local. Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în așa fel încât să ducă la modernizarea administrației, pentru a fi mai eficientă în interesul cetățeanului și dacă duce la crearea de noi locuri de muncă prin creștere economică. Autonomia locală și regională, așa cum tocmai le-am deschis, ajută. Dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea. La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă, în cazul unei regionalizări, să nu se realizeze delimitarea regională de linia de limitare etnică”, a declarat șeful statului, la Consiliul Județean Harghita.

Iohannis a mai spus că îl îngrijorează soarta tinerilor din zonă care nu vorbesc bine limba română.

„Este o problemă care trebuie depășită, pentru că doar astfel putem conviețui în armonie, dar și pentru că doar așa le putem asigura acestor tineri un viitor. Maghiarii bine educați au dreptul la șansa de a-și construi o carieră, fiind capabili să lucreze și aici, dar și la București sau în orice altă parte a țării. De aceea, reprezentanții comunității maghiare și ai Ministerului Educației trebuie să se așeze la masa dialogului și să găsească urgent soluțiile cele mai bune. Să nu îi privăm pe copiii și pe tinerii maghiari de aceste oportunități, să nu le limităm viitorul din cauza unor concepții care țin uneori prea mult de politicianism și prea puțin de oameni”, a afirmat președintele.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a susţinut un discurs în care a vorbit despre drepturile minorităţilor, cerând mai multe măsuri pentru protecţia lor, şi afirmând că maghiarii nu trebuie să se mai simtă ca nişte „copii vitregi ai statului român”. El a cerut preşedintelui să fie un mediator între majoritate şi minoritate.

Liderul Ținutului Secuiesc i-a trimis deja o scrisoare președintelui în care îi enumeră revendicarile maghiarilor din zonă.

Aleşii din Harghita şi Covasna s-au plâns lui Klaus Iohannis marți și că sunt abuzaţi de DNA.

Întâmpinat de un grup de manifestanți

Klaus Iohannis a fost întâmpinat la sosire de câteva zeci de persoane l-au așteptat în fața sediului Consiliului Județean Harghita, fluturând steaguri secuiești și pancarte în limbile maghiară, română și germană prin care își exprimau o serie de doleanțe.

Protestul a fost organizat de Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) și, conform liderului organizației Odorheiu Secuiesc, Olvedi Zsolt, a fost autorizat.

„În numele PPMT ne-am adunat aici să atragem atenția președintelui că problemele minorității maghiare nu sunt rezolvate așa cum susține dânsul. Cea mai importantă chestiune ar fi problema autonomiei, adică și mai concret problema banilor, care merg direct în București, acolo sunt dați dispăruți și din banii noștri trăiesc alții”, a spus Olvedi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.