Ce arme folosesc 4 mari oraşe în bătălia culturală

Sibiu 2007 - Capitala Culturala Europeana.

Luna aceasta, competiţia pentru desemnarea oraşului românesc ales să funcţioneze în 2021 drept Capitală Culturală a intrat în linie dreaptă.

Între 8 şi 14 septembrie sunt programate vizitele în cele 4 oraşe rămase în faza finală de preselecţie (Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara), pentru ca până la sfârşitul acestui an să fie anunţate Capitalele Europene ale Culturii.

Alături de oraşul din România selectat pentru anul 2021, va fi desemnată şi o capitală culturală din Grecia, unde Eleusis, Kalamata şi Rhodos sunt finaliste. De asemenea, 2021 este primul an în care, în paralel cu cele două oraşe din Uniunea Europeană desemnate să deţină titlul de Capitală Culturală, încă un oraş dintr-o ţară care este fie candidat, fie potenţial partener al UE este selectat pentru aceeaşi calitate. Hacerg Novi din Muntenegru şi Novi Sad din Serbia sunt încă în competiţie din acest punct de vedere după ce Belgrad şi Cetinje au pierdut cursa anul trecut.

Desemnarea Capitalelor Europene ale Culturii este un demers iniţiat în 1985 ca o iniţiativă interguvernamentală. Abia din 1999 acest eveniment este o acţiune a Uniunii Europene.

Cursa românească

Aşa cum ne-a obişnuit practica naţională, infrastructura culturală, în loc să fie un factor de stabilitate, deja dezvoltată, pare să încurce mai mult în competiţie. Aşa se face că oraşele deja consacrate în calitate de centre culturale româneşti au de compensat câteva obiecţii grele primite din partea comisiei care a stabilit finalistele la finalul anului trecut. Bucureştiului i s-au cerut „mai multă viziune şi profunzime”, pentru Cluj-Napoca rămânea să fie rezolvat raportul problematic dintre un „concept şi o viziune puternice, subminate oarecum de unele propuneri de proiecte şi analize mai slabe”, iar Timişoara avea de depăşit paradoxul prin care „punerea accentului pe evenimente de mare amploare ar putea genera atractivitate şi, într-adevăr, popularitate internaţională, dar, în acelaşi timp, astfel de situaţii vor deveni un motiv de epuizare exagerată a bugetului”.

Cele mai spectaculoase schimbări sunt vizate de proiectul de la Baia Mare

Din acest punct de vedere, proiectul propus de echipa de la Baia Mare a fost remarcat în raportul juriului din 2015 pentru „deschiderea oraşului către toate formele de cultură şi de artă în industriile creative, reconectând oraşul, un fost centru industrial, la circuitul cultural, economic şi turistic, naţional şi internaţional, ca un centru regional de referinţă”. Juriul se arăta îngrijorat în cazul acestui proiect „cu privire la structura de management şi conducere propusă. Nu este foarte clar care este autoritatea decizională; un organism de consultare amplu şi fără o prea mare coeziune internă poate fi eficient în faza de pregătire a candidaturii, dar experienţa a demonstrat că este mai puţin eficient când vine vorba de implementare”.

Pogorârea limbajelor culturale

Bucureştiul vrea să dea voce celor nebăgaţi în seamă

Noul proiect prezentat pentru Bucureşti „reiterează argumentul că trebuie imaginat şi implementat un nou model de democraţie participativă, care să aibă în centru cetăţeanul”. Mai mult, membrii
echipei remarcă faptul că „există riscul real ca potenţialul inovativ al oraşului să nu fie valorificat. În rândurile absolvenţilor de studii superioare în vârstă de 24–30 de ani, rata şomajului este de 24%, iar 30% dintre ei părăsescţara, lucrând în Europa. Restul de 46% îşi găsesc slujbe în oraş, dar mulţi îşi schimbă direcţia profesională (mai ales absolvenţii de arte) şi nu lucrează în domeniul în care au fost formaţi.

Această situaţie este una din temele principale ale dosarului de candidatură”. Cei care au pus la cale strategia culturală pentru a aduce titlul de capitală a culturii la Baia Mare mizează pe rolul esenţial pe care alegerea oraşului lor l-ar avea pentru dezvoltarea locală: „Ne-am asumat în mod serios misiunea de a aduce cultura în centrul dezvoltării oraşului şi de a ne implementa strategia, indiferent dacă Baia Mare este nominalizată sau nu la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Totuşi, fără puterea contextului pe care îl creează şi creşterea pe care o aduce la toate acţiunile de dezvoltare, devine evident faptul că ar fi puţin plauzibil, în cel mai bun caz, să se atingă aceleaşi rezultate. Suntem singurul oraş rămas în cursă care are cea mai mare nevoie de titlu, dar care are şi determinarea necesară şi puterea de a pune în aplicare o Capitală Europeană a Culturii de succes, asigurând impact şi rezultate de lungă durată”.

Organizarea este cuvântul de ordine pentru oraşul de pe Someş

În Cluj-Napoca lucrurile stau ceva mai tehnic: „Cele trei obiective ale proiectului nostru (să producem excelenţă artistică, să conectăm comunităţile şi să încurajăm economia creativă) corespund direcţiilor programului nostru cultural (Cultura Inspiră, Cultura Conectează, Cultura Lucrează)“.

Timişoara mizează pe o combinaţie între imagine şi implicare aşa încât „cele mai importante elemente ale impactului titlului de Capitală Europeană a Culturii în Timişoara ar fi o imagine mai europeană a oraşului, participarea sporită a cetăţenilor în activităţi culturale şi implicarea grupurilor marginalizate şi vulnerabile, precum şi o economie mai bine conectată la viaţa culturală şi democratică a oraşului”.

Istoria şi semnificaţiile programului

Fără îndoială, programul Capitală Culturală Europeană este unul cu multe semnificaţii şi adâncimi în UE. Dacă ne gândim că în 1957 Tratatul de la Roma nu cuprindea în niciun fel identitarul cetăţenilor Europei, iniţiativa înfiinţării în 1984 aComitetului Adonnino, consecinţă a discursului Melinei Mercouri (atunci ministru al Culturii în Grecia) de la sfârşitul lui 1983 pentru conştientizarea nevoii ca fiecare cetăţean al Europei să-şi perceapă, să-şi înţeleagă originea şi apartenenţa, şi decizia ministerelor culturii din ţările membre ale CE din 13 iunie 1985 de a avea un program anual de celebrare a unei capitale din Europa prin evenimente culturale, înţelegem de ce cultura a primit pondere egală cu economia şi comerţul în atitudinile decizionalilor Europei. Mai mult, în contextul evenimentelor din ultimii doi ani, ne reamintim şi rolul fundamental pe care Grecia l-a jucat în diseminarea valorilor Europei de azi. Recunoaşterea contribuţiilor Melinei Mercouri, la vremea aceea bucurându-se de o comunicare foarte bună cu omologul francez Jack Lang, s-a materializat prin decernarea unui premiu care îi poartă numele, în valoare de 1,5 milioane de euro, alocat prin programul de finanţare Europa Creativă.

În 2021, când unul dintre cele 4 oraşe româneşti va beneficia de vizibilitate în toată lumea, de bugete altfel imposibil de obţinut ca suport al programelor culturii şi de un turism mult peste media obişnuită, aceleaşi avantaje le va primi şi un oraş din Grecia.

Până azi, din 1985, Europa a celebrat, în 31 de ani, 51 de oraşe care prin acest program au devenit, pe de o parte, centrul atracţiilor prin evenimente, implicit turism, pe de altă parte au dezvoltat infrastructuri şi au consolidat dezvoltarea regională şi comunicarea internaţională. Sunt câteva oraşe: Glasgow, în 1990, Anvers, în 1993, Weimar, în 1999, Santiago de Compostela, în 2000, Tallinn, în 2011, care au utilizat cu o eficienţa remarcabilă oportunităţile şi bugetele oferite de programul Capitală Culturală Europeană.

Care a fost însemnătatea alegerii Sibiului Capitală Culturală Europeană?

Sibiul, considerat „cel mai mic oraş Capitală Culturală Europeană”, a atras atenţia publicaţiei “Forbes”, care l-a catalogat printre primele zece cele mai idilice locuri din lume. Datele elocvente pe care le-au extras oficialii UE în evaluarea realizată după încheierea lui 2007 conţin: cele 867 de programe au atras un milion de turişti; cei peste 170.000 de locuitori ai oraşului au cultivat într-un procent de 90% o conştienţă crescută a valorii locului căruia îi aparţin prin naştere; prin cei 1.200 de voluntari implicaţi în program, Sibiul a contribuit efectiv la coagularea acţiunilor de voluntariat în România.

Anca Dobrescu, Cosmin Ţupa

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.